miercuri, septembrie 23, 2020

 Imităm și împrumutăm comportamentul altora. În decursul dezvoltării civilizației sintetice (prin radio, tv, internet și telefon), unde imitarea altor culturi a devenit o activitate des întâlnită, omul nu și-a mai găsit liniștea. A primit mai mult decât putea duce: a văzut la alte persoane ce el nu avea sau făcea, iar dacă o tradiție făcea într-un anumit fel, a ajuns națiuni întregi să împrumute acele obiceiuri, afirmă psihologul Alexandru Pleșea.

Citește și:

“Astfel, accesibil tehnologic fiind, națiuni întregi au început să împrumute din toate, neștiind că acea tradiție a fost creată și dezvoltată special pentru acel loc, într-un timp dat. Mai mult decât atât, ne-am trezit cu precepte din toate religiile în a noastră, și din a noastră, în altele, împrumutându-se cu o viteză fantastică toate acestea de la una la alta. Problema lumii actuale stă, oricât de dur sau solemn ar sună, exact în împrumutul și imitarea a ce fac alții și uitarea la ce trebuie să facem noi”, explică psihologul Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minţii.

Imităm și împrumutăm comportamentul altora

Citește și:

Cu toate acestea, civilizațiile actuale încă își păstrează rădăcinile, dar într-o clasă ascunsă sau secretă față de vulg. Aceste lucruri s-au rărit atât de mult, încât nu mai vezi o comunitate care să aibă expunere sau beneficii sociale. Unele dintre cele mai bine păstrate, mistice și nealterate astfel de civilizații, cu un număr actual foarte mic de oameni, este în sufism (derviși), șintoism (calea zeilor), zoroastrismul sau scrierile Veda sau Vedele (știința sacră). Celelalte religii mari, care s-au propagat cu o viteză uluitoare: creștinismul, islamismul, budismul și hinduismul, au fost la bază oaze de sănătare spirituală și apropiere prin anumite practici de legătura pierdută (re-ligie sau re-logos) cu Divinitatea. În zilele noastre aceste practici spirituale au fost înlocuite de altele împrumutate și imitate din alte religii și am ajuns într-un punct de cotitură, în care vezi creștini ducându-se la Yoga după slujbă sau musulmani care practică preceptele budiste în cel mai consecvent mod.
“O astfel de condiție nu poate fi decât nefastă omului, deoarece el imită, fără să știe cu exactitate (deși crede că știe) simbolul, puterea și înțelegerea practicii pe care o face. Iar după multe astfel de permutări între aceste practici, omul a uitat cum ajunge la sensul creșterii conștienței în el (scopul tuturor religiilor). Această conștiență, pe scurt, este să știi că ești în timp ce faci. Iar aceste cuvinte se iau ad litteram. Iar pentru că dispoziția omului sintetic, imitator de practici și religii este în creștere, a apărut, fără dorința sau cunoașterea lui, o anomalie, printre multe altele, care a fost denumită de unii „inteligenți” ai vremii – depresie”, afirmă psihologul Alexandru Pleșea.

6 soluții simple pentru a combate depresia

Citește și:

„Această depresie are la baza pierderea dorinței de creștere a conștienței. Nedorind să aduc mai mult decât e cazul, planurile pe care oamenii și le fac, aduc griji, iar grijile dese, aduc depresia. Iar această se poate trata prin următoarele practici:

(1) Divinitatea te ajută când tu te ajuți și muncești cu tine,

(2) Orice din jurul tău este în afară, prin neatenție aduci înauntru și formezi haosul,

(3) Apropierea de oameni este apropierea de ține,

(4) Catalogul cuvintelor utile trebuie folosit, nu doar știut,

(5) Muncă zilnică produce energie pentru următoarea,

(6) Oferă altora ce vrei să primești tu”, conchide psihologul Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minţii.

Parteneri