Schimbările climatice sunt, fără îndoială, resimţite de om, nu este niciun dubiu în această privinţă. Arşiţa ne scade puterea de muncă, este responsabilă de o criză de sănătate publică şi are impact asupra mijloacelor de subzistenţă.
Condiţiile meteorologice din ultimii ani au provocat dezastre care au generat mari pierderi economice, dar şi degradarea sănătăţii. Astfel, valurile de căldură ne fac vulnerabili la tot felul de boli, precum cele infecțioase, de plămâni, malnutriţie, cardiovasculare, respiratorii, iar lipsa de igienă şi lipsa de apă potabilă ne aduc patologii grave
În acelaşi timp, să nu uităm, dezastrele naturale i-au lăsat pe oamenii fără un acoperiş deasupra capului sau pur şi simplu i-a ucis.
Malnutriția este considerată a fi cel mai important efect al schimbărilor climatice, în timp ce poluarea cauzată de arderea cărbunelui provoacă sute de mii de decese.
Schimbările climatice se așteaptă să aibă în continuare un impact asupra producției agricole. O creștere cu 1 grad Celsius a temperaturii globale conduce la reducerea cu 6% a randamentului culturilor de grâu la nivel mondial și cu 10% a celor de orez.
Fiecare persoană resimte diferit schimbările meteorologice. Cele care suferă de boli cronice au cel mai mult de suferit. Când vremea este ploioasă, iar presiunea scăzută, există posibilitatea ca articulaţiile să se umfle; pe timp de vreme rece, ne putem aştepta la rigiditate musculară. Durerile se agravează la schimbarea vremii, mai cu seamă dacă ai avut traumatisme articulare sau fracturi.
O rază de speranţă…
Specialiştii, deşi nu foarte optimişti, spun totuşi că în pofida numărul dezastrelor generate de schimbările meteorologice, precum uraganele și inundațiile, deşi a crescut, numărul deceselor ca urmare a acestora a rămas stabil. Acest lucru arată, mai spun aceştia, că societățile își îmbunătățesc măsurile de protecție împootriva catastrofelor provocate de factori de mediu.
Nu se cunoaşte cu precizie numărul total de decese ca urmare a schimbărilor climatice, însă Organizaţia Mondială a Sănătăţii afirmă că ar putea exista circa 250.000 de decese în plus între anii 2030 și 2050.
Pe de altă parte, valorile orientative ale poluării stabilite de OMS au fost depăşite în cazul a 87% dintre orașele lumii, în care trăiesc miliarde de oameni.
