În contextul încălzirii globale, boli care fuseseră eradicate au reapărut în anumite zone ale Terrei
Carmen Anghel
România nu poate să privească acest fapt cu indiferenţă, pentru că şi noi avem mulţi călători, oameni care merg la muncă în străinătate şi pot veni de acolo cu malarie, febra dengue, leishmaniază viscerală. Specialiştii români sunt conectaţi neîncetat la informaţiile privind bolile tropicale sau alte maladii periculoase. În luna mai, la Spitalul „Victor Babeș”, din București, se va deschide Centrul Național de Boli Tropicale și Medicina Călătoriei, care va acorda asistență medicală de specialitate pentru pacienți cu boli de import din zone tropicale, dar va avea și activități de consiliere și prevenire. Despre acestea ne-a dat detalii doamna doctor Simin Aysel Florescu, directorul medical al Spitalului „Victor Babeş”.
Medicina călătoriei
„Centrul Naţional de Boli Tropicale şi Medicina Călătoriei reprezintă concretizarea unei activităţi pe care clinică noastră o desfăşoară încă din anul 1975. În cadrul acestui centru se vor desfăşura în continuare mai multe activităţi: asistenţă medicală de specialitate pentru pacienţi cu boli de import din zone tropicale. Avem atât baza clinică necesară pentru spitalizarea și tratarea acestor pacienți, cât și dotarea de laborator, medici și personal medical specializat în diagnosticul de laborator al acestor afecțiuni. Vor fi activităţi de consiliere pre şi postexpunere a pacienţilor care călătoresc în zone tropicale (profilaxie, screening). Vor fi organizate cursuri universitare şi postuniversitare de boli tropicale şi medicina călătoriei.” Totodată, aici va funcționa și Centrul Național de Zoonoze „One Health”. „Va fi o abordare unitară a bolilor care se pot transmite de la animale la om, din perspectiva medicinii umane și veterinare. Zoonozele reprezintă o patologie importantă şi cu implicaţii majore în sănătatea publică, de aceea această abordare dintr-o perspectivă largă este importantă şi necesară.”
Pericolul aproape de noi
Pericolul este mai aproape decât ne aşteptăm. „Grecia era o zonă declarată malaria free. În ultimii ani, însă, această țară a raportat cazuri din ce în ce mai frecvente, inclusiv focare. În 2011, am avut doi pacienți, care au lucrat acolo în agricultură și au venit cu malarie. Din nefericire pentru greci, s-a reluat transmiterea locală!”
Nici noi nu putem să stăm liniştiţi. „Să nu uităm că și România a fost țară endemică până în anii ‘60. Atunci s-a eradicat malaria de pe teritoriul nostru. Acum, România este o țară malaria free, deci nu avem transmitere locală, dar, având în vedere acest istoric și fenomenul de încălzire globală, este foarte posibil ca transmiterea să se reia și pe teritoriul nostru. Nimeni nu ştie exact. Subspecii de anofel circulante există pe teritoriul ţării noastre. Multe dintre ele se pot adapta foarte uşor. Rezervor animal (animale domestice şi sălbatice), teoretic, există, practic, acum nu este infectat. La noi, malaria poate reveni cu condiţia să fie prezent tot ciclul: să fie şi vectorul prezent, este, să fie şi un rezervor animal şi oamenii. Plus un sezon ploios, cu multă căldură, să apară mulţi ţânţari şi un rezervor de paraziţi, de protozoare.”
Falsa boală oncologică
Malaria nu e singurul pericol. „O altă boală tropicală, care a existat în sudul României este leishmaniaza viscerală. Este tot o boală parazitară, tot transmisă prin vectori (flebotom – o subspecie de ţânţari). Revistele medicale româneşti din anii ’50 vorbesc despre focare epidemice în Oltenia, la copii, la adulţi. E o boală mortală în lipsa unui tratament adecvat. Evoluează cu multiplicarea parazitului în toate organele hematopoietice – ficat, splină, ganglioni limfatici, măduva hematogenă. Aparent are aspect de boală oncologică, dar ea este o boală infecţioasă. Evoluează în context febril, de multe ori se pretează la confuzii de diagnostic. Dacă nu e cineva avizat, care să vadă niște mici diferențe, poți să treci pe lângă diagnostic și să o tratezi ca pe o boală oncologică. Acum avem cazuri doar din import, cu precădere din bazinul mediteranean: Spania, Italia, Malta, Grecia. Cei care lucrează în aer liber, pentru că atunci se infectează.”
Holera poate reveni
Specialiștii sunt într-o continuă alarmă. „Aş vrea să amintesc bolile digestive. Holera, de exemplu, nu e o boală strict tropicală. Noi am avut holeră de multe ori, și oricând, cel puțin în Tulcea și în părțile acelea, poate reveni. Ultimele cazuri au fost prin anii ’90.”
La Spitalul „Victor Babeş” vin pacienţi care au călătorit în diverse zone ale lumii. „Vin cu febră dengue, febră hemoragică, din Asia, boală care se transmite tot prin ţânţari. Am avut recent un pacient. Febra dengue are mai multe forme de manifestare: ori ca febră dengue simplă ori ca febră hemoragică, sunt două forme clinice. Nu am avut febră hemoragică. Exemplul recent al febrei Ebola nu cred că trebuie să-l mai menţionez. Noi nu am avut cazuri, din fericire, deşi există mulţi muncitori în zonele endemice.”
Sfaturi pentru călători
Pentru a preveni îmbolnăvirile, când cineva pleacă într-o călătorie cel mai bine este să solicite consilierea unui medic specialist.
„Consilierea preexpunere: în momentul în care un pacient știe că urmează să călătorească într-o zonă mai exotică, e bine să ne solicite sfatul sau sfatul unui medic specialist, care îi poate spune care sunt riscurile și care este atitudinea profilactică strict aplicată la persoana lui – la acel om, la acel tip de sănătate sau de boală, care ia sau nu un tratament, care e sau nu alergic la ceva, dacă e femeie, este sau nu însărcinată. Sunt mai multe criterii care se iau în discuție: o dată riscul de expunere, ca persoană, apoi riscul lui, ca pacient. În funcție de această corelație i se arată cea mai bună atitudine profilactică pentru perioada în care merge, pentru zona în care merge. Toate lucrurile acestea sunt într-o permanentă schimbare și e bine să fie informați și consiliați de un medic care este la curent cu totul. Nu de pe Internet și de pe forumuri. Există o rețea a specialiștilor în asemenea afecțiuni și se știe în timp real dacă apare vreun caz sau vreun focar.”
