Din cuprinsul articolului
Doi medici primari cu aceeași specialitate, aceeași vechime și aceeași încadrare pot câștiga, în România, salarii lunare diferite cu peste 5.000 de lei net, în funcție doar de spitalul în care lucrează.
Diferența vine din categoria unității sanitare, din numărul de paturi, din volumul de pacienți tratați și din politica internă de acordare a sporurilor de către management. Pentru asistente, infirmiere și brancardieri, distanța dintre cele mai bine plătite și cele mai modest plătite spitale poate ajunge la 30-40% din venitul total. Iată unde câștigă cel mai bine personalul medical din România și cum se explică decalajele.
Categoria spitalului contează cel mai mult
Conform Legii-cadru nr. 153/2017, actualizată prin OUG nr. 19/2024, spitalele românești sunt încadrate în patru categorii principale, în funcție de complexitatea activității și de competențele medicale: spitale de categoria I (cele cu cea mai înaltă complexitate, în general clinice universitare), categoria II, categoria III și categoria IV (cele orășenești sau comunale, cu activitate de bază). Coeficienții de salarizare sunt mai mari pentru spitalele cu categorie superioară, ceea ce înseamnă că un medic primar dintr-un spital de categoria I poate câștiga, doar pe salariul de bază, cu 1.500-2.500 de lei brut mai mult decât un coleg dintr-un spital de categoria IV.
În proiectul noii Legi a Salarizării Unitare, distincția între categoriile de spitale se păstrează, iar Ministerul Sănătății are drept exclusiv să decidă încadrarea fiecărei unități. Coeficienții pot fi majorați cu până la 10% sau diminuați cu până la 10% în funcție de criterii specifice. Pentru o unitate sanitară clasată în gradul II (capătul superior al ierarhiei), salariul efectiv este cu circa 8-10% mai mare decât cel din gradul I.
Spitalele clinice universitare: vârful ierarhiei
Cele mai bune salarii din sistemul public se găsesc în spitalele clinice universitare, în care se desfășoară activitate didactică, cercetare medicală și intervenții de complexitate maximă. Pe primele locuri se află, în mod constant: Spitalul Clinic de Urgență „Floreasca”, Spitalul Universitar de Urgență București, Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni”, Institutul Clinic Fundeni, Spitalul Universitar de Urgență Elias, Spitalul Clinic de Urgență „Sf. Pantelimon”.
În aceste unități, un medic primar cu vechime medie poate ajunge la venituri totale lunare nete între 16.000 și 22.000 de lei (inclusiv gărzi și sporuri), iar o asistentă medicală principală cu studii superioare la 7.500-10.500 de lei net. Diferența principală față de spitalele orășenești vine din numărul gărzilor (mult mai multe în clinicile mari) și din sporurile pentru condiții deosebite (mai des aplicate la nivel maxim). Spitalele universitare din Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Târgu Mureș și Craiova oferă, în general, venituri comparabile cu cele din București.
Spitalele militare și ale Ministerului de Interne
O categorie aparte, deseori uitată din analize, este reprezentată de spitalele aflate în subordinea Ministerului Apărării Naționale și a Ministerului de Interne. Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” din București, Spitalul Militar de Urgență „Regina Maria” din Brașov, Spitalul Militar de Urgență „Avram Iancu” din Oradea, toate aplică o grilă salarială specială pentru personalul militar (pentru civili, grila standard din sănătate).
Pentru un medic militar (cu grad militar și activitate medicală), salariul brut depășește, în general, cu 15-25% pe cel al unui medic civil cu aceeași vechime. La acestea se adaugă indemnizațiile specifice (de unitate, de risc, de comandă) și pensia militară (calculată după altă formulă decât pensia civilă, mai favorabilă în general). Pentru asistentele și pentru personalul tehnic, diferențele sunt mai mici, în jur de 8-12% peste salariile din spitalele Ministerului Sănătății.
Spitalele Ministerului de Interne, Spitalul Profesor Doctor Dimitrie Gerota din București, Centrul Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu, funcționează după o logică similară. Personalul cu grad militar (polițist, jandarm) primește salariul de bază plus indemnizația de polițist, iar personalul civil rămâne pe grila standard din sănătate.
Spitalele de categorie I din afara Bucureștiului
În afara Capitalei, primul nivel al ierarhiei este ocupat de spitalele clinice județene de urgență: Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Spiridon” Iași, Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara, Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea, Spitalul Județean Constanța.
Salariile aici sunt cu aproximativ 3-7% mai mici decât în spitalele clinice mari din București, diferență care provine din faptul că, deși categoria de încadrare este aceeași, volumul de activitate, gărzile suplimentare și sporurile la maxim sunt mai des întâlnite în Capitală. Pentru personalul mediu sanitar, diferența se traduce în 200-400 de lei net pe lună, în timp ce pentru medici primari poate ajunge la 800-1.500 de lei net.
Institutele specializate: oncologie, cardiologie, transplant
O categorie aparte, cu salarii comparabile celor din clinicile universitare mari, sunt institutele naționale specializate. Institutul Clinic Fundeni (Centrul de Excelență în Transplant), Institutul Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” București, Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” Cluj-Napoca, Institutul de Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș, Institutul de Cardiologie „Prof. Dr. C.C. Iliescu” București, toate aplică sporurile la nivel maxim pentru personalul implicat în intervenții de complexitate ridicată.
În institutele oncologice mari, asistentele care lucrează cu citostatice și cu surse de radiații pot ajunge la venituri totale lunare nete de 8.500-9.500 de lei. În institutele de transplant, personalul medical cu specializare în chirurgie cardiacă, neurochirurgie sau chirurgie hepatică câștigă comparabil cu personalul de la cele mai mari clinici din București, gărzile sunt frecvente și plătite la nivel maxim, iar intervențiile de complexitate ridicată aduc bonusuri de performanță.
Spitalele din zone deficitare și bonusurile speciale
O surpriză a sistemului: spitalele din zone defavorizate sau cu deficit de personal pot oferi, prin politici speciale, salarii comparabile celor din centrele mari. Au apărut, în ultimii ani, programe finanțate de Ministerul Sănătății prin care medici specialiști care acceptă posturi în spitalele orășenești din zone rurale sau izolate primesc bonusuri suplimentare, între 30% și 50% peste salariul standard, plus acoperirea chiriei și a cheltuielilor de relocare.
Astfel de programe au funcționat în spitalele din Caracal, Zalău, Vaslui, Slobozia, Rădăuți și în mai multe alte orașe medii. Pentru un medic specialist tânăr, dispus să accepte un post în provincie, venitul total lunar poate ajunge la 14.000-18.000 de lei net, comparabil cu cel din spitalele clinice mari, dar cu un cost al vieții semnificativ mai mic.
Spitalele orășenești: capătul de jos al ierarhiei
Cele mai mici salarii din sistemul public se găsesc în spitalele orășenești și comunale, Caracal, Adjud, Negrești-Oaș, Tulcea, Călărași, Slobozia (vechiul corp), Mizil, Făurei, Aleșd, Săcele și altele. Pentru un medic specialist obișnuit (fără sporuri de complexitate, fără gărzi multe), venitul total lunar net poate rămâne între 7.500 și 10.000 de lei, iar pentru o asistentă principală cu studii superioare între 4.200 și 5.500 de lei net.
Datele Federației Sanitas arată că diferența de salariu între un asistent medical din spitalul universitar din Cluj și unul din spitalul orășenesc Negrești-Oaș poate ajunge la 40% pentru aceeași funcție și aceeași vechime. Asta explică, parțial, exodul personalului mediu sanitar din unitățile mai mici către cele mari.
Privatul: clinici și spitale care concurează cu publicul
Sectorul privat de sănătate din România oferă, pentru anumite categorii, salarii care pot depăși pe cele din sistemul public. Cele mai mari rețele, Regina Maria, MedLife, Sanador, Medicover, Polisano, Dr. Leahu, au politici diferite de salarizare. În general, medicii specialiști angajați full-time câștigă comparabil cu colegii din publicul major (12.000-18.000 de lei net lunar), iar asistentele primesc, în medie, cu 10-20% mai puțin decât în publicul mare, dar cu pachete de beneficii compensatorii: asigurări medicale extinse, tichete de masă, prime de performanță, concedii suplimentare.
Pentru medicii care lucrează prin contract de prestări servicii (nu angajați), veniturile pot urca semnificativ. Un chirurg specialist care operează săptămânal 10-15 cazuri într-o clinică privată poate ajunge la venituri lunare de 25.000-40.000 de lei net, dar fără stabilitatea oferită de un contract de muncă. Cardiologii intervenționali, dermatologii, oftalmologii și ginecologii sunt printre specialitățile unde sectorul privat plătește cel mai bine.
Cum identifici un spital cu salarii bune
Câteva indicii ajută o asistentă sau un medic să identifice, înainte de a candida pentru un post, dacă spitalul respectiv plătește bine. Primul: categoria oficială de încadrare (disponibilă pe site-ul Ministerului Sănătății). Spitalele de categoria I plătesc cele mai mari salarii. Al doilea: numărul de paturi (peste 600 înseamnă, de regulă, salarii mai mari). Al treilea: prezența unei secții de ATI și a unei UPU (acolo unde există, sporurile maxime se aplică efectiv). Al patrulea: numărul specialităților clinice și existența unei activități universitare.
Multe spitale publică, conform legii, salariile angajaților pe site-urile proprii, listă completă cu salariile de bază, sporurile și veniturile totale brute. Spitalul Județean de Urgență Tulcea, Spitalul Județean Focșani, Spitalul Mureș, Spitalul Județean Brașov publică în mod regulat aceste informații. Pentru candidatele la noi posturi, verificarea acestor liste oferă o imagine clară asupra venitului real care poate fi obținut.
Ce se schimbă după 2027
Proiectul noii Legi a Salarizării Unitare, păstrează diferențele între categoriile de spitale, dar reduce ușor amplitudinea acestora prin introducerea valorii de referință unice de 4.325 de lei. Spitalele mari vor continua să plătească cele mai bune salarii, dar diferența procentuală față de cele mici se va reduce de la circa 25% (în prezent) la 15-18%. Pentru personalul din spitalele clinice mari, schimbarea înseamnă o creștere mai modestă a salariului total. Pentru personalul din spitalele orășenești, creșterea procentuală va fi mai mare.
Schimbarea cea mai importantă privește însă criteriul de diferențiere a salariului de bază în funcție de volumul de activitate al salariatului. Practic, în cadrul aceluiași spital, doi medici cu aceeași încadrare pot ajunge să primească salarii ușor diferite, în funcție de cât muncesc efectiv, număr de consultații, intervenții, ore de gardă. Această prevedere va favoriza personalul din spitalele clinice mari, unde volumul de muncă este mai mare, accentuând diferențele dintre marile centre și unitățile mai mici.
