Sari la conținut

Insulina naturală din plante scade glicemia și protejează inima. Cea mai bună sursă alimentară

Foto: arhiva doctorulzilei.ro
Castravetele amar, o sursă de insulină vegetală

Puțină lume știe că una dintre cele mai amare legume din lume, castravetele amar – cunoscut și sub numele de karelapepene amar sau goya – este privită de cercetători drept un „miracol vegetal” pentru sănătate.

În medicina tradițională asiatică, este folosit de secole pentru reglarea glicemiei, iar studiile moderne confirmă o parte dintre aceste efecte.

O sursă vegetală naturală de „insulină”

Castravetele amar (Momordica charantia) este originar din regiunile tropicale ale Asiei și Americii de Sud și seamănă la aspect cu un castravete obișnuit, dar are o coajă brăzdată de umflături și un gust intens amar. Tocmai acest gust indică prezența unor substanțe bioactive cu acțiune terapeutică.

Citeste si…

Conform unei analize publicate în Journal of Ethnopharmacology, tărtăcuța amară conține polipeptida-P, un compus cu structură asemănătoare insulinei, care poate reduce glicemia prin stimularea utilizării glucozei la nivel celular și prin creșterea secreției de insulină a pancreasului.
De asemenea, leguma conține charantină, o substanță care favorizează transformarea glucozei în energie și depozitarea ei sub formă de glicogen, ajutând la scăderea nivelului de zahăr din sânge.

Un studiu realizat în 2022 de cercetători de la University of Peradeniya, Sri Lanka, a arătat că extractul de pepene amar a redus semnificativ valorile glicemiei la pacienții cu diabet de tip 2, fără reacțiile adverse întâlnite la unele medicamente hipoglicemiante.

„Rezultatele sunt promițătoare, însă consumul de castravete amar ar trebui privit ca un adjuvant în controlul glicemiei, nu ca o alternativă la tratamentul prescris de medic”, avertizează endocrinologul dr. Radu Mihai, într-un comentariu pentru Diabetes Research and Clinical Practice.

Citeste si…

Beneficii demonstrate științific

Pe lângă efectul hipoglicemiant, cercetările recente arată că tărtăcuța amară are o compoziție bogată în antioxidanți, vitamine și minerale:

  • Vitaminele A, C, E, K și complexul B;

  • Minerale esențiale precum fier, zinc, potasiu, magneziu, calciu și mangan;

  • Fibre și fitonutrienți cu acțiune antiinflamatoare și antibacteriană.

1. Ajută la reglarea glicemiei

Studiile clinice sugerează că extractul de castravete amar poate reduce glicemia à jeun și hemoglobina glicozilată (HbA1c) la persoanele cu diabet de tip 2. Totuși, efectul variază în funcție de doză și durată, iar utilizarea trebuie discutată cu medicul curant.

Citeste si…

2. Poate susține prevenția cancerului

Cercetători de la University of Colorado Cancer Center au descoperit în 2020 că sucul de pepene amar a inhibat dezvoltarea celulelor canceroase pancreatice în studiile de laborator. Mecanismul pare să fie legat de blocarea accesului glucozei către aceste celule – o sursă esențială de energie pentru multiplicarea lor.

3. Protejează sistemul cardiovascular

Datorită conținutului ridicat de beta-caroten și flavonoide, castravetele amar poate reduce stresul oxidativ și inflamația vasculară, contribuind la scăderea colesterolului LDL și la menținerea tensiunii arteriale în limite normale.

4. Are efect antibacterian și antiviral

Extractul de tărtăcuță amară conține compuși cu acțiune antivirală demonstrată în studii in vitro împotriva virusurilor Herpes simplex și HIV-1. De asemenea, s-a dovedit eficient împotriva unor bacterii precum E. coli și Staphylococcus aureus.

Citeste si…

5. Sprijină sistemul imunitar

Prin aportul ridicat de vitamina C și compuși polifenolici, leguma stimulează activitatea celulelor albe din sânge și crește capacitatea organismului de a lupta cu infecțiile.

6. Susține sarcina și dezvoltarea fetală

Castravetele amar este o sursă excelentă de acid folic, nutrient esențial pentru reducerea riscului de defecte de tub neural la făt. Totuși, femeile însărcinate ar trebui să ceară sfatul medicului înainte de a consuma suplimente sau extracte concentrate, deoarece dozele mari pot fi contraindicate.

7. Îmbunătățește vederea și sănătatea pielii

Conținutul ridicat de beta-caroten contribuie la protejarea ochilor împotriva degenerescenței maculare și a cataractei, iar antioxidanții din compoziție pot reduce inflamația pielii și accelera vindecarea rănilor minore.

Cum se consumă castravetele amar

În țările asiatice, tărtăcuța amară se consumă crudă, fiartă, prăjită sau sub formă de suc proaspăt. Cel mai frecvent este recomandat sucul de karela, preparat din leguma crudă stoarsă, băut dimineața, pe stomacul gol.

Cercetările arată că 30–50 ml de suc zilnic, timp de câteva săptămâni, pot contribui la reglarea glicemiei. Totuși, dozele trebuie adaptate individual, iar persoanele care urmează tratament pentru diabet ar trebui să fie monitorizate medical, pentru a evita hipoglicemia.

De asemenea, leguma poate fi adăugată în smoothie-uri, curry-uri sau preparate cu orez și legume, pentru a-i diminua gustul amar.

Atenție la contraindicații

Deși este un aliment valoros, castravetele amar nu este recomandat copiilor mici, femeilor însărcinate sau persoanelor cu hipoglicemie. Consumul excesiv poate provoca disconfort abdominal, greață sau scăderea bruscă a glicemiei.

„Este o sursă naturală de compuși activi cu efecte importante asupra metabolismului glucozei, dar trebuie consumată cu precauție și în paralel cu o alimentație echilibrată”, subliniază nutriționistul dr. Anjali Mathur, într-un articol publicat în Nutrition Journal.

Castravetele amar sau karela este mai mult decât o legumă exotică: este o sursă vegetală de substanțe bioactive cu potențial terapeutic confirmat științific.
Folosirea sa regulată, în cantități moderate, poate contribui la menținerea glicemiei în limite normale, la protejarea inimii și la stimularea imunității.

Totuși, specialiștii atrag atenția că nu trebuie să înlocuiască tratamentele medicale pentru diabet sau alte boli cronice. Ca orice remediu natural, eficiența sa depinde de modul în care este integrat într-un stil de viață sănătos și sub supravegherea medicului.

Acest articol are un rol informativ și nu înlocuiește sfaturile medicului. Pentru orice decizie privind tratamentul, consultați un specialist.
Elena Oceanu

Absolventă a secției „Jurnalism și Științele Comunicării” a Universității din București, mi-am început cariera în 2012, la „Evenimentul Zilei”. De atunci, m-am concentrat pe jurnalismul medical, analizând subiecte relevante din domeniul sănătății, ultimele cercetări științifice și recomandările oferite de specialiști. Experiența acumulată include numeroase interviuri cu medici de renume, atât din România, cât și din străinătate, precum și moderarea unei emisiuni medicale.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel