Din cuprinsul articolului
Un software de inteligenţă artificială (IA) ar putea reduce volumul de muncă al medicilor radiologi în screening-ul cancerului la sân, potrivit datelor preliminarii ale unui nou studiu.
Efectuat în Suedia şi publicat în jurnalul ştiinţific Lancet Oncology, studiul relevă că utilizarea de către medicii radiologi a unui software de inteligenţă artificială va îmbunătăţi rapiditatea diagnosticului pe baza unor analizele lor nu implică niciun risc.
Cercetătorii au împărţit aproximativ 80.000 de femei în două grupuri de dimensiuni similare. Toate persoanele au fost supuse unei mamografii, însă cele din primul grup au fost examinate în mod tradiţional, de către doi radiologi independenţi, în timp ce datele din cel de-al doilea grup au fost analizate mai întâi de un software IA şi apoi de un singur radiolog.
Tehnologia va reduce cu 50% volumul de muncă al medicilor radiologi
În cazul grupului asistat de IA nu au fost înregistrate performanţe mai slabe, fiind detectate chiar mai multe tipuri de cancer. Rata de rezultate „fals pozitive” – cazurile în care prima examinare suspectează incorect prezenţa cancerului – a fost similară, relatează AFP, potrivit Agerpres.
Deoarece este nevoie de un singur radiolog în procedura ce implică un software IA, utilizarea acestei tehnologii ar putea reduce în cele din urmă la jumătate volumul de muncă al acestor medici.
Aceste rezultate sunt promiţătoare, deoarece screening-ul este considerat pe scară largă drept una dintre principalele modalităţi de combatere a cancerului de sân. În Franţa, notează AFP, screening-ul se aplică tuturor femeilor cu vârsta cuprinsă între 50 şi 74 de ani, în conformitate cu recomandările europene.
Cu toate acestea, este prea devreme pentru a formula concluzii definitive în ceea ce priveşte utilizarea IA în acest domeniu: va fi nevoie de câţiva ani pentru a şti dacă procedura este la fel de eficientă ca o dublă opinie umană.
Pentru a face acest lucru, cercetătorii vor compara în doi ani rata cancerelor omise prin screening, dar care vor fi diagnosticate în acest interval. Datele iniţiale lasă, de asemenea, loc pentru incertitudine cu privire la riscul de „supradiagnosticare” – identificarea leziunilor care nu ar fi evoluat în cancere periculoase fără tratament.
Problema supradiagnosticării se află în centrul unor critici la adresa meritelor screening-ului generalizat, chiar dacă cercetările confirmă din ce în ce mai clar importanţa sa în ceea ce priveşte reducerea mortalităţii prin cancer la sân.
Riscul de supradiagnosticare „trebuie să încurajeze prudenţa în interpretarea rezultatelor”, a avertizat într-un comentariu adresat Lancet Oncology medicul oncolog Nereo Segnan, care nu a participat la acest studiu, dar care a recunoscut totodată caracterul promiţător al acestuia.
