Din cuprinsul articolului
Între prejudecăți și lipsa de cunoaștere. Cercetarea ,,Între prejudecăți și lipsa de cunoaștere: Reprezentarea sănătății mintale în presa din România în 2025”, realizată de jurnalista Diana Oncioiu (dela0.ro), și-a propus să afle cum scrie presa din România despre sănătatea mintală, care sunt cele mai frecvente teme în media și cum poate fi abordată mai bine o temă atât de importantă precum sănătatea mintală.
Cercetarea a fost realizată în cadrul programului „Educație media pentru sănătate mintală”, inițiat în parteneriat de Centrul pentru Jurnalism Independent și UNICEF în România.
În vreme ce partea cantitativă a monitorizat 12 publicații/site-uri din presa centrală și locală în perioada februarie – martie 2025, partea calitativă a cercetării a cuprins interviuri cu jurnaliști și jurnaliste de la publicațiile monitorizate, dar și din presa independentă.
Ce ne arată datele
- În cele 365 de materiale analizate, experții în sănătatea mintală sunt foarte puțin prezenți, iar termenii folosiți contribuie în multe dintre articole la etichetarea și stigmatizarea persoanelor care suferă de tulburări de sănătate mintală.
- Peste jumătate dintre articole discută sănătatea mintală doar după un eveniment (ex: sinucidere, lansarea unui documentar despre adolescenți).
- În mai puțin de jumătate dintre articole scopul este prevenția, iar acestea apar, de obicei, în rubrica de sănătate, unde autorii nu menționează studiile la care fac referire și nu citează cu nume și prenume cercetătorii invocați.
Presa scrie puțin despre sănătate mintală, preferând teme asociate:
21% dintre articole sunt despre un stil de viață echilibrat, sănătos; 13% sunt despre dependențe (de ecrane, rețele sociale, droguri, jocuri de noroc); 9% despre violență și 6% despre situații de criză (război, pandemie).
Aproape jumătate dintre articole nu accesează nicio formă de expertiză: în doar 10 dintre cele 365 de articole este solicitat psihologul, în 8 dintre articole medicul psihiatru și în 3 articole autoritățile/instituțiile specializate.
„Presa poate izola tema sănătății mintale dacă alege să o ignore. În același timp, o poate duce în zona stigmatizării, a prejudecăților dacă o tratează superficial. Dar o abordare echilibrată, responsabilă poate atrage empatie și vindecare”, explică Diana Oncioiu.
„Datele cantitative din cercetare ne arată că se scrie foarte puțin despre sănătatea mintală. Dar interviurile cu jurnaliștii și specialiștii în sănătate mintală intervievați ne arată și ce rol important pot avea materialele bine documentate în reducerea stigmatizării, încurajându-i astfel pe oameni să ceară ajutorul specialiștilor atunci când ei sau copiii lor se confruntă cu tulburări de sănătate mintală”, explică Cristina Lupu, directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent.
„UNICEF investește în educația media în România de peste un deceniu, concentrându-și activitatea pe drepturile copilului și ajutând jurnaliștii să realizeze materiale mai bune despre copii și problemele legate de copii. Protejarea sănătății mintale și a bunăstării emoționale a copiilor este esențială pentru dezvoltarea lor, iar modul în care mass-media tratează acest subiect poate face diferența între stigmatizare și sprijin. Încurajăm relatările corecte și empatice și invităm profesioniștii din mass-media, educatorii și factorii de decizie să ni se alăture în acest efort”, a declarat Anna Riatti, reprezentanta UNICEF în România.
