Din cuprinsul articolului
Leac antic redescoperit: Ciuperca din mormântul lui Tutankhamon, promițătoare în tratamentul leucemiei. Când mormântul faraonului egiptean Tutankhamon a fost deschis, acum mai bine de o sută de ani, au avut loc mai multe morți misterioase în rândul echipei de excavare condusă de arheologul Howard Carter. Descoperirea, publicată în prestigioasa revistă Nature Chemical Biology, deschide noi perspective în tratamentul leucemiei, arată Bild.
„Blestemul faraonului” a devenit legendar
Aspergillus flavus, numită astfel datorită sporilor săi galbeni, are o istorie sumbră legată de arheologie. După deschiderea mormântului lui Tutankhamon în anii 1920, o serie de decese premature în rândul echipei de excavare au alimentat zvonurile despre un presupus blestem al faraonului. Medicii au emis mai târziu teoria că sporii fungici, latenți de-a lungul mileniilor, ar fi jucat un rol în aceste tragedii.
Zeci de cercetători, decedați
Un episod similar s-a petrecut în anii 1970, când doisprezece oameni de știință au intrat în mormântul lui Cazimir al IV-lea al Poloniei. După câteva săptămâni, zece dintre ei au murit, investigațiile ulterioare dezvăluind că mormântul conținea A. flavus, care poate provoca infecții pulmonare fatale, în special la persoanele cu sistemul imunitar compromis.
Revoluția științifică
Acum, aceeași ciupercă mortală devine o sursă de speranță în lupta împotriva cancerului. După ce au izolat o nouă clasă de molecule din A. flavus, cercetătorii au modificat substanțele chimice și le-au testat împotriva celulelor leucemice, obținând rezultate remarcabile.
„Ciupercile ne-au dat penicilina”, a declarat Sherry Gao, profesor asociat de inginerie chimică și biomoleculară și autoarea principală a studiului. „Aceste rezultate demonstrează că mai sunt de găsit multe alte medicamente derivate din produse naturale”, a precizat aceasta.
Asperigimicinele, o nouă clasă de molecule promițătoare
Cercetătorii au identificat și purificat patru tipuri diferite de peptide sintetizate ribozomal și modificate post-translațional (RiPP), pe care le-au denumit asperigimicine, după ciuperca în care au fost descoperite. Aceste molecule au o structură unică de inele interconectate, nedescrrisă anterior în literatura științifică.
„Purificarea acestor substanțe chimice este anevoioasă. Sinteza acestor compuși este complicată. Ceea ce le conferă, însă, și această bioactivitate remarcabilă”, a explicat Qiuyue Nie, cercetătoarea principală a studiului .
În timp ce mii de RiPP-uri au fost identificate în bacterii, doar câteva au fost găsite în fungi, ceea ce face descoperirea și mai valoroasă.
Testări impresionante împotriva leucemiei
Testările au demonstrat că două dintre cele patru variante de asperigimicine au avut efecte puternice împotriva celulelor leucemice. O variantă la care cercetătorii au adăugat o lipidă a avut performanțe comparabile cu Citarabina și Daunorubicina, două medicamente utilizate de decenii în tratamentul leucemiei.
„Această genă acționează ca o poartă de acces. Ea nu doar ajută asperigimicinele să pătrundă în celule, ci poate permite și altor ‘peptide ciclice’ să facă același lucru”, a spus Nie.
Echipa a descoperit că asperigimicinele perturbă procesul de diviziune celulară. „Celulele canceroase se divid necontrolat”, a explicat Sherry Gao. „Acești compuși blochează formarea de microtubuli, esențiali pentru diviziunea celulară”, a precizat aceasta.
