Din cuprinsul articolului
Litiaza biliară, cunoscută și sub denumirea de calculi biliari sau pietre la fiere, este o afecțiune caracterizată de formarea de pietre solide în vezica biliară sau în căile biliare. Aceste pietre pot varia în mărime și pot fi de diferite compoziții, cum ar fi colesterolul, bilirubina sau sărurile biliare.
Calculii biliari pot provoca simptome precum dureri abdominale intense, greață, vărsături și disconfort abdominal după masă. În unele cazuri, pietrele biliare pot duce la complicații grave, cum ar fi inflamația vezicii biliare sau blocarea căilor biliare.
Litiaza biliară este destul de frecventă, afectând aproximativ 10-15% din populația adultă în țările occidentale. Frecvența acestei afecțiuni poate varia în funcție de factori precum vârsta, sexul, istoricul familial, dieta și stilul de viață. Femeile au un risc mai mare de a dezvolta litiază biliară decât bărbații, iar factorii de risc includ obezitatea, dieta bogată în grăsimi și zaharuri, pierderea rapidă în greutate și sedentarismul.
Deși litiaza biliară poate fi o afecțiune comună, mulți oameni care au pietre biliare nu prezintă simptome și pot să nu știe că le au decât atunci când acestea cauzează complicații sau sunt descoperite în mod accidental în timpul unor investigații medicale pentru alte probleme de sănătate.
De ce apar pietre la fiere
Pietrele la fiere pot apărea din mai multe motive, iar formarea lor este un proces complex influențat de o varietate de factori. Principalele cauze ale apariției pietrelor la fiere includ:
- Dezechilibrul în compoziția bilei: Bila este un lichid produs de ficat și stocat în vezica biliară, care ajută la digestia grăsimilor. Când concentrația anumitor substanțe, cum ar fi colesterolul sau bilirubina, devine prea mare în comparație cu capacitatea bilei de a le menține dizolvate, aceste substanțe pot cristaliza și forma pietre.
- Excesul de colesterol: Unele pietre biliare sunt formate predominant din colesterol. Suprasaturarea bilei cu colesterol poate duce la cristalizarea acestuia și la formarea de pietre.
- Supraîncărcarea cu bilirubină: Pietrele de bilirubină sunt formate atunci când există un exces de bilirubină în bilă. Acest lucru poate fi cauzat de afecțiuni precum ciroza hepatică, anemia hemolitică sau infecțiile hepatice.
- Reducerea contractilității vezicii biliare: Atunci când vezica biliară nu se contractă corect și nu se găolește complet, bilă poate rămâne stagnată și poate favoriza formarea pietrelor.
- Factori genetici: Există unele dovezi care sugerează că predispoziția genetică poate juca un rol în formarea pietrelor la fiere. Persoanele cu istoric familial de litiază biliară pot avea un risc mai mare de a dezvolta și ele această afecțiune.
- Factori legați de stilul de viață: Obezitatea, dieta bogată în grăsimi și zaharuri, pierderea rapidă în greutate și sedentarismul pot crește riscul de formare a pietrelor la fiere.
Acestea sunt doar câteva dintre principalele cauze ale apariției pietrelor la fiere, iar procesul exact de formare a acestora poate varia în funcție de fiecare individ.
Litiaza biliară: simptome
Litiaza biliară poate fi asimptomatică pentru mulți oameni și pietrele biliare pot fi descoperite accidental în timpul unor investigații medicale efectuate pentru alte probleme. Cu toate acestea, atunci când apar simptome, acestea pot include:
- Durere abdominală: Durerea este cel mai comun simptom al litiazei biliare și poate fi localizată în partea superioară a abdomenului, în special în partea dreaptă sau sub coaste. Durerea poate fi acută și intermitentă sau constantă și surdă.
- Durere însoțită de greață și vărsături: Mulți oameni cu pietre biliare pot experimenta greață și vărsături, în special în timpul sau după episodurile de durere abdominală.
- Disconfort abdominal după masă: Consumul de alimente grase sau copioase poate provoca disconfort sau durere în regiunea abdominală superioară la persoanele cu litiază biliară.
- Indigestie: Litiaza biliară poate duce la simptome de indigestie, cum ar fi senzația de plenitudine sau de balonare, după masă.
- Senzatie de arsura sau aciditate: Unele persoane cu litiază biliară pot experimenta senzații de arsură sau aciditate în partea superioară a abdomenului sau în piept.
- Schimbări în culoarea fecalelor și a urinei: În unele cazuri, pietrele biliare pot bloca căile biliare și pot duce la modificări în culoarea fecalelor (mai deschise sau mai închise) și a urinei (mai întunecate).
Este important de remarcat că simptomele litiazei biliare pot varia în funcție de dimensiunea și poziția pietrelor, precum și de prezența sau absența complicațiilor.
Cum se diagnostichează litiaza biliară
Diagnosticul litiazei biliare implică de obicei o combinație de istoric medical detaliat, examinare fizică și teste de laborator, împreună cu imagistica medicală. Iată câteva modalități comune de diagnosticare a litiazei biliare:
- Istoric medical și examinare fizică: Medicul va discuta cu pacientul despre simptomele pe care le experimentează și va efectua o examinare fizică pentru a căuta semne de disconfort abdominal sau sensibilitate în zona vezicii biliare.
- Analize de sânge: Testele de sânge pot ajuta la detectarea semnelor de inflamație sau infecție, precum și la evaluarea funcției hepatice și a pancreasului. De asemenea, bilirubina serică și enzimele hepatice pot fi măsurate pentru a evalua funcția vezicii biliare și a căilor biliare.
- Ecografie abdominală: Ecografia este de obicei prima modalitate de diagnosticare a litiazei biliare. Aceasta permite vizualizarea pietrelor biliare în vezica biliară și în căile biliare. Ecografia poate oferi, de asemenea, informații despre dimensiunea, numărul și localizarea pietrelor.
- Colangiopancreatografie prin rezonanță magnetică (MRCP) sau colangiopancreatografie endoscopică retrogradă (ERCP): Aceste tehnici de imagistică medicală pot fi utilizate pentru a obține imagini mai detaliate ale căilor biliare și ale pancreasului. Ele sunt utile pentru evaluarea pietrelor mari sau pentru detectarea altor probleme asociate cu litiaza biliară.
- Tomografie computerizată (CT) abdominală: CT-ul poate fi utilizat pentru a evalua vezica biliară și căile biliare și poate fi util în detectarea complicațiilor, cum ar fi inflamația sau infecția.
- Cholescintigrafie (scintigrafie hepatobilio pancreatică): Această procedură implică administrarea unui agent de contrast radioactiv care este absorbit de ficat și eliminat în bilă. Imaginile sunt apoi realizate pentru a evalua fluxul de bilă și funcția vezicii biliare.
Diagnosticul litiazei biliare se bazează pe rezultatele acestor teste și poate varia în funcție de fiecare caz individual.
Cum elimini pietrele la fiere
Tratamentul litiazei biliare poate implica mai multe abordări, în funcție de severitatea simptomelor, dimensiunea și numărul pietrelor, precum și de prezența sau absența complicațiilor asociate. Iată câteva opțiuni de tratament pentru litiaza biliară:
- Monitorizare și abordare conservatoare: Dacă pietrele biliare sunt mici și nu provoacă simptome sau complicații, medicul poate recomanda monitorizarea atentă a afecțiunii și abordarea simptomatică a durerii și a altor simptome, fără intervenții chirurgicale.
- Medicație: Unele medicamente pot fi prescrise pentru a ajuta la dizolvarea sau la prevenirea formării ulterioare a pietrelor biliare. De exemplu, medicamentele care conțin acid ursodeoxicolic pot fi utilizate pentru a încerca să dizolve pietrele mici de colesterol.
- Coledocolitiază (pietre la nivelul căilor biliare): Dacă pietrele biliare se află în căile biliare în loc de vezica biliară, poate fi necesară o intervenție pentru a le elimina. Acest lucru poate fi realizat printr-o procedură endoscopică numită ERCP (endoscopic retrograde cholangiopancreatography), în care un endoscop este introdus în tractul digestiv superior și pietrele sunt îndepărtate cu ajutorul unor instrumente speciale.
- Chirurgie: Chirurgia de îndepărtare a vezicii biliare (colecistectomie) este cea mai comună opțiune de tratament pentru pietrele biliare care provoacă simptome sau complicații. Acestă intervenție poate fi realizată printr-o procedură laparoscopică minim invazivă sau printr-o intervenție chirurgicală deschisă, în funcție de circumstanțe.
- Litotripsie extracorporală cu unde de șoc (ESWL): Această procedură poate fi utilizată pentru a sparge pietrele biliare în fragmente mai mici, care apoi pot fi eliminate mai ușor din vezica biliară sau căile biliare.
- Dieta și modificări ale stilului de viață: Pentru persoanele cu litiază biliară, este recomandată adesea o dietă sănătoasă, bogată în fibre și săracă în grăsimi și zaharuri, pentru a reduce riscul de formare a pietrelor biliare și pentru a preveni recurențele.
Tratamentul litiazei biliare trebuie personalizat pentru fiecare pacient în funcție de particularitățile sale și de severitatea afecțiunii. Este important ca pacienții să discute cu medicul lor pentru a alege cea mai potrivită opțiune de tratament.
