marți, aprilie 7, 2020

Știm că ne mărim riscul de boli cardiovasculare dacă avem anumite afecțiuni, însă nu ne-am fi gândit că și luna în care ne-am născut poate influența aceste riscuri.

Se pare că un studiu recent susține că persoanele născute în anumite anotimpuri au un risc crescut de a muri din cauze cardiovasculare.

Persoanele născute primăvara şi vara prezintă un risc uşor mai ridicat de deces prematur provocat de afecţiuni cardiovasculare, sugerează cercetătorii într-un nou studiu, potrivit Press Association.

Citește și: Populația trebuie să fie pregătită! Anunț de ultimă oră a lui Raed Arafat. Ce crede șeful DSU că ne așteaptă în următoarele săptămâni

Cercetarea, publicată în British Medical Journal (BMJ), la care au participat 116.911 de femei, sugerează că cei născuţi în perioada martie-iulie prezintă o probabilitate cu circa 9% mai mare de a deceda în urma unor afecţiuni cardiovasculare în comparaţie cu cei născuţi în noiembrie.

Femeile, cu vârste cuprinse între 30 şi 55 de ani la debutul studiului, au fost monitorizate în medie timp de 38 de ani.

Citește și: Dezastrul din New York. Depășiți de situație, ce vor face cu decedații în urma Covid-19

În acest interval, s-au produs 8.360 de decese cauzate de boli cardiovasculare, printre care tulburări cardiace şi la nivelul vaselor de sânge.

În rândul persoanelor născute în aprilie au existat mai multe decese din cauze cardiovasculare decât în cazul celor născuţi în decembrie, în rândul cărora numărul deceselor a fost cel mai mic, scrie Agerpres.

Descoperirile şi-au păstrat valabilitatea şi atunci când au fost luaţi în calcul factori susceptibili de a influenţa rezultatele – precum statutul socioeconomic al femeilor.

Citește și: Trei băuturi pline de antioxidanți și vitamine care te ajută să-ți crești imunitatea și să slăbești primăvara

„Motivele pentru variaţiile riscului de boli cardiovasculare în funcţie de data de naştere nu sunt foarte bine înţelese, dar ar putea include expuneri prenatale şi postnatale precum: fluctuaţii sezoniere în ceea ce priveşte disponibilitatea nutriţională, cauze infecţioase şi inflamatorii, nivelul temperaturilor, nivelul de poluare atmosferică şi cantitatea de lumină solară disponibilă”, a precizat echipa de cercetători, din care au făcut parte şi oameni de ştiinţă de la Facultatea de sănătate publică din cadrul Harvard.