Luni, 15 noiembrie, începe Postul Nașterii Domnului. Semnificații și tradiții care trebuie respectate

Din cuprinsul articolului

Luni, 15 noiembrie, începe Postul Nașterii Domnului. Semnificații și tradiții care trebuie respectate.

Potrivit calendarului ortodox român, Postul Nașterii Domnului sau Postul Crăciunului va fi în acest an în perioada 15 noiembrie – 24 decembrie.

Luni, 15 noiembrie, începe Postul Nașterii Domnului, „un post de curățire duhovnicească”

Potrivit crestinortodox,ro, Postul Nașterii Domnului este „un post de pregatire duhovniceasca, de curatire duhovniceasca, ca sa primim in noi, in pestera trupului nostru si in ieslea sufletului nostru, pe Mantuitorul Iisus Hristos, Care vine in lume si Se face om, pentru ca pe oameni sa-i ridice la viata duhovniceasca si dumnezeiasca”.

De aceea, in Catavasii se spune: „Hristos Se naste, slaviti-L! Hristos din Ceruri, intampinati-L! Hristos pe pamant, inaltati-va!” Programul acestui post este concentrat in cuvintele citate acum, care provin dintr-o predica a Sfantului Grigorie Teologul. Ele au urmatorul inteles: Hristos, Care coboara din Ceruri, vrea sa coboare in sufletele noastre, sa ne lumineze viata noastra si sa ne ridice pe noi la viata duhovniceasca sau cereasca.

Astfel, postul acesta este un post de pregatire spirituala, ca noi sa devenim un templu, un salas al prezentei Mantuitorului Iisus Hristos prin Duhul Sfant, ca El sa ne arate astfel iubirea lui Dumnezeu Tatal.

De aceea prima mare sarbatoare din Postul Craciunului este Intrarea Maicii Domnului in biserica, la 21 noiembrie. Aceasta inseamna ca Maica Domnului intra in templul din Ierusalim pentru a deveni ea insasi templu sau „biserica sfintita si rai cuvantator”, cum o numesc cantarile noastre liturgice. Asemenea Maicii Domnului, care prin rugaciune, curatie si cautarea sfinteniei se pregateste sa primeasca in ea taina Intruparii lui Dumnezeu, si noi, crestinii, trebuie sa ne pregatim, sa ne curatim, ca sa devenim templu sau biserica, sa devenim locas in care poate sa locuiasca Hristos Domnul.

Semnificații și tradiții care trebuie respectate

În cele 40 de zile ale postului de Crăciun, credincioșii NU trebuie să consume, carne, brânză și ouă, în timp ce în zilele de luni, miercuri și vineri se consumă mâncare fără ulei și fără vin.

În zilele de marți și joi se face dezlegare la untdelemn și vin. Mai mult decât atât, sâmbetele și duminicile, până pe 20 decembrie inclusiv, se dezleagă de untdelemn, pește și vin.

În Postul Crăciunului se obişnuieşte că toţi credincioşii să postească de carne, brânză şi ouă, în timp ce lunea, miercurea şi vinerea se consumă mâncare fără ulei şi fără vin. În zilele de marţi şi joi se face dezlegare la untdelemn şi vin.

Din punct de vedere al alimentaţiei, Postul Crăciunului este mai uşor decât Postul Paștelui, Biserica a rânduit ca în fiecare sâmbătă si duminică, cuprinse între 21 noiembrie (Intrarea Maicii Domnului în Biserică) şi 20 decembrie (pomenirea Sfântului Ignatie Teoforul) să fie dezlegare la peşte.

Dacă vremea în Postul Crăciunului nu este prea aspră, se spune că primăvara va aduce multe ploi.
Cu o zi înainte de începerea postului, de Lăsata Secului, femeile adună toate vasele din casă și le spală bine pentru a îndepărta orice urmă de grăsime. Se face acest lucru, pentru a se asigura că nu se înfruptă cu produse interzise în zilele de post ce vor urma.
Tot de Lăsata Secului, femeile pun toate oalele din casă cu gura în jos, pentru ca oamenii să fie feriți de boli și de pagube.
Oamenii strâng, cu o zi înainte de postul Crăciunului, toate resturile de mâncare și oasele într-o față de masă, iar dimineața primei zile de post le aruncă spre răsărit și rostesc următoarele cuvinte:
“Păsările Cerului! Eu vă dau vouă hrană din masa mea cu care să fiți îndestulate și de la holdele mele oprite”. Se face acest obicei în speranța că anul viitor păsările nu vor mai strica poamele din ogradă.
Se spune că fetele nemăritate, în postul Crăciunului, este bine să bată pernele pentru a-și găsi ursitul mai repede și pentru a-și îmblânzi soarta.
În postul Crăciunului este interzisă beția.
Pe 29 noiembrie, în ajun de Sfântul Andrei, se spune că se ung ușile și ferestrele cu usturoi împotriva strigoilor. De asemenea, nu se dă cu mătura de teama lupilor.
În ziua de Sf. Andrei, de 30 noiembrie, nu se împrumută din casă, nu se pronunță numele lupului, iar fetele fac vrăji de dragoste. În această zi se pune în apă o crenguță de măr, iar dacă înflorește până de Sfântul Vasile, atunci anul viitor va fi unul roditor.
Pe 20 decembrie, de Ignat, nu se spală haine până după Bobotează și nu se mai toarce.