Sari la conținut

Mai multe medicamente populare de slăbit pot provoca pancreatită sau obstrucţie intestinală

Medicamente
Sursa foto: arhiva Doctorul Zilei
Ce poți face cu medicamentele expirate.

Mai multe medicamente considerate drept o modalitate eficientă de a pierde în greutate pot avea un risc crescut de probleme gastrointestinale grave, sugerează un nou studiu publicat în revista JAMA.

Potrivit unor cercetări efectuate de Universitatea din British Columbia (UBC), din Canada, mai multe medicamente cunoscute sub numele de agonişti GLP-1 sunt asociate cu un risc crescut de afecţiuni medicale grave, inclusiv gastropareza (paralizia stomacală), pancreatita şi obstrucţia intestinală.

În timp ce studiile anterioare au evidenţiat unele dintre aceste riscuri la pacienţii cu diabet zaharat, acesta este primul studiu de amploare, la nivelul populaţiei, care examinează evenimentele gastrointestinale adverse la pacienţii non-diabetici care utilizează aceste medicamente în mod specific pentru pierderea în greutate.

„Având în vedere utilizarea pe scară largă a acestor medicamente, aceste evenimente adverse, deşi rare, trebuie luate în considerare de către pacienţii care se gândesc să le folosească pentru pierderea în greutate”, a declarat unul dintre autori, Mohit Sodhi, absolvent al programului de medicină experimentală de la UBC, care studiază evenimentele adverse ale medicamentelor prescrise în mod obişnuit.

Potrivit acestuia, calculul riscului poate diferi în funcţie de tipul de afecţiune pentru care un pacient foloseşte aceste medicamente, respectiv pentru diabet, obezitate sau doar pentru pierderea generală în greutate.

Riscuri grave de pancreatită sau obstrucţie intestinală

Agoniştii GLP-1 au fost iniţial dezvoltaţi pentru gestionarea diabetului zaharat de tip 2, dar au explodat în popularitate în ultimul deceniu ca instrument de pierdere în greutate în afara indicaţiilor (off-label), ajungând la aproximativ 40 de milioane de reţete în Statele Unite în 2022. Abia în 2021, unele forme ale medicamentelor au fost aprobate ca tratament pentru obezitate.

Cu toate acestea, studiile clinice randomizate care examinează eficacitatea medicamentelor pentru pierderea în greutate nu au fost concepute pentru a capta evenimentele gastrointestinale rare din cauza dimensiunilor mici ale eşantioanelor şi a perioadelor scurte de urmărire.

Pentru a contribui la completarea acestui deficit de cunoştinţe, cercetătorii de la UBC au examinat înregistrările cererilor de acoperire medicală de la asigurările de sănătate pentru aproximativ 16 milioane de pacienţi din Statele Unite şi au analizat persoanele cărora li s-a prescris, între 2006 şi 2020, fie semaglutidă (Wegovy, Ozempic, Rybelsus), fie liraglutidă (Saxenda),  doi dintre principalii agonişti GLP-1.

Aceştia au inclus pacienţii cu un istoric recent de obezitate şi i-au exclus pe cei cu diabet sau cărora li s-a prescris un alt medicament antidiabetic.

Cercetătorii au analizat dosarele pentru a vedea câţi pacienţi au dezvoltat una dintre cele patru afecţiuni gastrointestinale şi au comparat această rată cu cea a pacienţilor care au folosit un alt medicament pentru pierderea în greutate, bupropion-naltrexonă.

Comparativ cu bupropion-naltrexona, agoniştii GLP-1 au fost asociaţi cu un:

  • risc de 9,09 ori mai mare de pancreatită, sau inflamaţie a pancreasului, care poate provoca dureri abdominale severe şi, în unele cazuri, necesită spitalizare şi intervenţie chirurgicală;
  • risc de 4,22 ori mai mare de obstrucţie intestinală, prin care alimentele sunt împiedicate să treacă prin intestinul subţire sau gros, ceea ce duce la simptome precum crampe, balonare, greaţă şi vărsături. În funcţie de gravitate, poate fi necesară o intervenţie chirurgicală;
  • risc de 3,67 ori mai mare de gastropareză sau paralizie stomacală, care limitează trecerea alimentelor din stomac în intestinul subţire şi are ca rezultat simptome precum vărsături, greaţă şi dureri abdominale;

Studiul a constatat, de asemenea, o incidenţă mai mare a bolilor biliare, un grup de afecţiuni care afectează vezica biliară, dar diferenţa nu s-a dovedit a fi semnificativă din punct de vedere statistic, potrivit sursei citate de News.ro. Între timp, cercetătorii speră că agenţiile de reglementare şi producătorii de medicamente vor lua în considerare actualizarea etichetelor de avertizare pentru aceste produse, care în prezent nu includ riscul de gastropareză.

Elena Marinescu

Elena Marinescu are o vasta experienţă profesională în audiovizual, presa scrisă şi online. A avut colaborări cu publicaţii importante din media, precum "România Liberă", "Capital" sau "Taifasuri", şi se ocupă de domeniul medical de aproape 15 ani.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel