Mai puţin popularizate decât expunerea la soare, aerul, apa mării şi nămolul de pe litoral au beneficii dovedite, care dau totodată o nesperată stare de bine.
Sunt multe studii care vorbesc despre efectele pozitive ale băilor în mare, asupra sistemului imunitar, sistemului muscular, artritei, disfuncţiilor articulaţiilor periferice sau postraumatice ale aparatului locomotor.
De asemenea, sărurile minerale ajută la regenerarea şi îmbunătăţirea aspectului pielii, apa mării fiind indicată în multe boli dermatologice, cum ar fi eczemele sau psoriazisul.
În acelaşi timp, nămolurile acţionează asupra corpului prin temperatură, presiune (în baia de nămol) şi substanţele conţinute, dintre care unele se pot absorbi prin piele (sulful, CO2, substanţele estrogenice).
Toate acestea dezvoltă efecte cum ar fi efectul analgezic, antiinflamator, miorelaxant, detoxifiant, neuro-endocrin sau de reglare a imunităţii.
Aplicaţiile cu nămol au şi efect cosmetic, prin hidratare şi detoxifiere cutanată, exfoliere prin cristalele de sare, activarea circulaţiei, pielea devenind catifelată, regenerată, strălucitoare.
Baia în mare generează o stare de bine, combate rahitismul, fiind recomandată cu precădere celor mici.
În acelaşi timp, le sporeşte pofta de mâncare, îi căleşte, alungă alergiile, creşte rezistenţa la răceli şi reduce infecţiile, în special pe cele din zona gâtuluişi urechilor.
Practicat în apa mării, înotul are numeroase beneficii asupra organismului, acţionând ca un adevărat masaj.
Astfel, cei cu retenţie de apă vor scăpa de acest neajuns, fiind totodată indicat şi pentru eliminarea toxinelor. Înotul este benefic în reglarea tranzitului intestinal, dar şi circulaţiei sângelui.
Apa bogată în magneziu ajută muşhii să se relaxeze datorită conţinutului de magneziu, iar efortul din timpul înotului te ajută să ai un somn mai odihnitor şi să scapi de stres.
Nu trebuie uitate nici plimbările, dimineaţa, pe malul mării, pentru aerosoli, care un efect benefic în afecţiunile pulmonare, precum bronşitele, rinitele, sinuzitele şi faringitele şi, în general, orice inflamaţie la nivel respirator.
Terapia cu nămol este însă contraindicată în boli cardio-vascularev precum hipertensiunea arterială necontrolată, infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral recent, insuficienţa cardiacă, fibrilaţia atrială, valvulopatiile sau protezele valvulare, tratamentul anticoagulant, ulcerele varicoase, tromboza venoasă, arteriopatiile în stadiu avansat, boli digestive, cum ar fi ulcerul gastro-duodenal, hepatitele recente, cirozele hepatice, litiazele biliare, boli renale, cum ar fi litiazele renale cu colici recente, insuficienţa renală, nefropatiile acute, boli respiratorii precum astm bronşic cu crize recente, bronsiectazii, infecţiile respiratorii recente, tumori maligne sau leucemiile, bolile dermatologice, precum escarele, plăgile supurate, eczemele, boli endocrine hipertiroidie, diabet zaharat incomplet echilibrat sau epilepsie, psihoze sub tratament ori toxicomanii.
