Mămăliga a fost un aliment de bază în alimentația românească, oamenii la sat o consumau aproape zilnic.
Ea poate înlocui pâinea cu succes și oricum e de preferat mămăliga de casă în locul pâinii cumpărate, mai ales că se prepară atât de ușor, din trei ingrediente pe care oricine le are: apă, sare și mălai de porumb.
În plus, porumbul nu conține gluten, deci poate fi consumat și de cei cu intoleranță sau boală celiacă și înlocuiește cu succes orezul, grâul și alte cereale cu gluten. Ajută în prevenirea cancerului la plămâni datorită conținutului mare de beta-cryptoxanthin.
Mămăliga poate acompania aproape toate felurile de mâncare, însă merge de minune cu pește, tocănițe, pastramă, ciulama și, desigur, cu brânză și smântână, deși aceasta este combinația cea mai puțin recomandată de către nutriționiști. Cel mai bine este să o mâncăm cu mâncare de spanac, urzici sau ștevie.
Porumbul este bogat în acizi grași nesaturați, 85 – 90%, contine multe hidrocarburi, amidon, albumine, foarte multe vitamine din grupa B, vitamina E, vitamina K, fier, fosfor, magneziu, zinc, potasiu și fibre.
Acesta are proprietăți astringente, diuretice, antiinflamatoare și tonice, fiind utilizat în primul rând ca aliment (cereală) și apoi ca plantă medicinală.
Cercetătorii endocrinologi consideră că un consum zilnic de mămăligă scade cu 60% riscul de boli psihice generate de disfuncţii tiroidiene. De asemenea, consumul de mămăligă reglează concentraţia de glucoză în sânge, fiind de folos diabeticilor. Reduce cantitatea de colesterol din sânge, scăzând astfel riscul de ateroscleroză şi, implicit, de infarct.
Un aliment tradiţional cum e mămăliga a fost de multe ori subiect de cercetare al specialiştilor, fără a i se putea găsi o contraindicaţie. Fierturile de porumb au fost apreciate încă din vremea lui Columb, dar, ulterior, au ajuns să fie considerate hrana săracilor.
Studiile recente au scos în evidenţă faptul că media de viaţă a triburilor amerindiene care se hrăneau cu porumb crud sau fiert era mult mai mare decât a altor comunităţi învecinate, cărora le lipsea din dietă acest aliment. În boabele de porumb au fost descoperite substanţe derivate ale acizilor arahidic şi palmitic, extrem de importante pentru sănătatea organismului.
Mămăliga e utilă şi celor care suferă de obezitate, deoarece acest aliment conferă o senzaţie de saţietate extrem de rapidă, datorită fibrelor alimentare din compoziţia sa.
Studiile de specialitate au arătat că la persoanele care consumă regulat porumb, anumite probleme generate de hipotiroidie, cum ar fi îngrăşarea, somnolenţa, lipsa de tonus fizic şi mental, sunt reduse considerabil.
Mămăliga luptă contra stresului, fiind bogat în vitaminele din grupa B, care acționează asupra funcționarii sistemului nervos, a mușchilor, a inimii și asupra producției de globule roșii.
Prin conținutul de vitamina E, ne protejează împotriva artritei, scade nivelul colesterolului reducând astfel riscul de ateroscleroza și, implicit, de infarct.
Gastrita hiperacidă şi ulcerul sunt ameliorate de consumul de mămăligă caldă în loc de pâine, mălaiul având, pe lângă efectul de reducere a acidităţii, şi o acţiune uşor calmantă, sedativă. Studiile de nutriţie şi biochimie alimentară au arătat că mămăliga consumată frecvent ameliorează şi afecţiuni cum ar fi reumatismul, diabetul, menstruaţiile dificile cu sângerări abundente, anexita şi metroanexita, litiaza renală şi hepatita.
Mălaiul este un înlocuitor de nădejde al produselor de panificaţie, numit de specialişti „prietenul intestinului subţire”. Dispreţuit pe nedrept, acest medicament tradiţional aduce numai beneficii atât omului sănătos, cât şi celui care suferă de boli grave. Cura cu mămăligă este foarte sănătoasă, hrănește organismul şi curăţă intestinele.
Acizii din mămăligă se absorb în intestin cu mare uşurinţă, fără a suferi transformări chimice, doar în proporţie de 22%-28%. Ajunşi în sânge se transformă în hidroxiacizi, care vor purifica sângele de unele substanţe toxice.
Efectul detoxificant al substanţelor din porumb uşurează efortul ficatului de neutralizare a substanţelor toxice, reducând considerabil riscul la insuficienţe şi ciroze hepatice. La populaţiile unde se consumă zilnic terci de mălai, incidenţa bolilor hepatice este de 10 ori mai mică, iar copiii au o dezvoltare mai bună.
Mămăliga este bună fără cocoloașe. De aceea, atunci când o preparați, după ce apa fierbe, micșorați intensitatea flăcării și turnați mălaiul ușor, amestecând continuu cu telul. În felul acesta, veți preveni inesteticele cocoloașe.
Cantitatea de sare și consistența mămăligii vor fi după gustul fiecăruia.
