Din cuprinsul articolului
În general, se crede că este imposibil să te abții de la mâncare atunci când ești stresat. Deși poate fi dificil să previi consumul de carbohidrați și dulciuri, pofticioșii pot lua totuși anumite măsuri car împiedică mâncatul.
Măsuri pentru evitarea mâncatului pe stres. Pașii sunt ușor de urmat
„Un exemplu extrem de concludent este perioada pandemiei, în special lunile de inceput, cand 90% din populația globului s-a îngrășat. Această informație face parte din memoria colectivă recentă, iar comportamentul uman a fost același la scară mondială: spraalimentare și consum mare de alimente “îngrășătoare” pentru liniștire și „siguranță”.
Iar rezultatul rapid a fost: multe kilograme in plus. Acum însă, traversând deja o perioadă încărcată de temeri, după o perioadă de pandemie de 2 ani, spun ca este nevoie sa trecem efectiv la ACTIUNE și să nu mai picăm în aceeași capcană. Este nevoie să creăm contextul propice pentru ca salvarea să vină din interior și nu doar din exterior.
Ce alimente se pot consuma într-o perioadă stresantă?
Ce avem de facut?
1. Mută-și atenția și canalizează-și energia! Ca să nu te supraalimentezi, canalizează-ți atenția și energia pe ceva constructiv. Ajută pe cine poți și în felul acesta te ajuți și pe tine.
2. Ține post intermitent: prin procesul de autofagie (auto-reciclare) în care intră celulele organismului, corpul primește mai multă energie și, în acest fel, creierul nu te va bombarda mereu cu mesaje “mănâncă, pentru că ți-e foame”
3. Hidratează-te si odihneste-te cat de mult poti. Un corp și un creier deshidratat si obosit vor cere și mai multă mâncare!
4. Cosuma cele mai puternice 5 alimente care au capacitatea naturala de a creste productia naturala de serotonina a organismului: avocado, oua, coriandru, curcan si banana.
5. Alege alimente cât mai integrale și cât mai puțin procesate. Aceste alimente sunt mari consumatoare de energie prin procesul de digestie, amplifică senzația de foame, dar si poftele alimentare.
6. Alegerile alimentare să fie îndreptate către alimente care îți aduc senzația de sațietate de durată: proteina și grăsimi sănătoase.
7. Consumă cât mai multe fibre! Acestea mențin tranzitul intestinal optim.
8. Temperează poftele de dulce care vor fi mult mai amplificate în special în această perioadă cu o porție de grăsime, cum ar fi: o lingură de unt de nuci, ulei de cocos sau câteva felii de avocado.
9. Consuma zilnic alimente fermentate: au rolul de a-ți întreține simbioza intestinală, lucru care ajută atât la gestionarea greutății, dar și la gestionarea poftelor de dulce și echilibrul emoțional prin secreția serotoninei
10 . Pune-ți atenția, cât de mult poți, pe PREZENT. Atunci când atenția noastră este pe trecut, tendința este să regretăm și când ne îndreptăm atenția către viitor, tendința este să ne îngrijorăm.”
„În perioadele care generează emoții puternice, precum imprevizibilul, frica de suferință sau de schimbare, cele despre care vorbim atât de des în zilele acestea, creierul omului activează butonul de alarmă și intră în ceea ce numim „modulul de supraviețuire”.
Astfel, el trimite persoana către cele mai la îndemână soluții pentru a-l liniști și a-i aduce confort, echilibru interior sau plăcere. Farfuria de mâncare, gustările dulci sau sărate, întâlnirile cu familia în jurul mesei sunt cele mai scurte si la îndemână căi de a aduce liniște unei persoane, astfel că ajungem ca inconștient să facem abuz de aceste momente ale zilei pentru a ne trăi liniștea și pacea, indiferent de ceea ce se întâmplă în jurul nostru.
Relația cu mâncarea este una distorsionată
Relația cu mâncarea este una distorsionată în perioade de genul acesta, ea devenind alimentatorul păcii interioare menită să stingă războiul interior declanșat de războiul exterior. Mâncarea, sursa noastră de energie de zi cu zi, se convertește acum, în vremuri de temeri, în instrument de supraviețuire mentală și emoțională, în generator și propulsor de speranță.” explică Anca Alungulesei.
Și alegerile alimentare pe care oamenii le fac inconștient în momentele în care emoțiile îi trimit către mâncare sunt altele decât cele care respectă regulile de zi cu zi.
„Pe lângă programul haotic de mese care ajunge să respecte doar orarul emoțiilor interioare, nu și pe cel al rațiunii, perioadele provocatoare din punct de vedere emotional, ne conduc in mod inconstient catre alegeri alimentare diferite, altele decat alegerile pe care le facem in perioadele in care suntem linistiti, fericiti si in siguranta.
Astfel, ajungem sa alegem produse care nu încurajează silueta și sănătatea, ci doar au rolul de a ne conduce către o zonă de auto-liniștire internă, dar care este de scurtă durată. Altfel spus, în perioadele în care oricum simțim că ne este greu și suntem invadați de tot felul de sentimente de panică și neliniște, amplificate de lipsa plăcerilor zilnice și a stării naturale de confort, primul lucru „salvator” care ne vine în minte este mâncarea.
Carbohidrații (de orice tip) sunt esențiali
Iar comportamentele alimentare cele mai frecvente din această perioadă sunt cele în care persoanele simt nevoia de a crește consumul de zahăr, de carbohidrați rapizi, dar și ronțăielile crocante (dulci ori sărate). Poftele amplificate de carbohidrați au legatură directă cu nivelul scăzut de serotonină din organism (hormonul fericirii).
Studiile arata faptul ca, carbohidrații (de orice tip) sunt esențiali în producția și reglarea nivelului de serotonină din organism, iar serotonina este esențială în reglarea stării noastre de spirit. Iată cum mâncarea devine un mecanism natural de autoreglare la nivel biochimic in organism.
Însă, efectul de siguranță și plăcere pe care îl oferă este unul foarte scurt. Și apoi mecanismul de auto-liniștire se repetă.”, expune Anca Alungulesei, potrivit Antena 3.
