Bolile cardiovasculare reprezintă, anual, principala cauză de deces în România, cu o rată a mortalității de aproximativ 57-60% din totalul deceselor, în ultimii ani, potrivit Societății Române de Cardiologie. Cele mai frecvente afecţiuni sunt hipertensiunea arterială, insuficienţa cardiacă, infarctul miocardic şi tromboza, toate acestea necesitând asistență medicală constantă şi tratament adaptat.
Raportul Național privind Starea de Sănătatea Populaţiei în România atestă faptul că, în perioada 2009-2018, cele mai frecvente cazuri de deces sunt prin boli ale aparatului circulator, în toată perioada studiată, urmate de decese prin tumori, prin boli ale aparatului digestiv şi prin boli ale aparatului respirator.
De asemenea, cele mai mari rate ale pacientilor externaţi din spitalele din România, în intervalul 2009-2018, corespund afecţiunilor cardiovasculare, respectiv 13,8% în anul 2018.
Din cauza pandemiei, multor persoane le-a fost greu să se mențină active din punct de vedere fizic, fie pentru că au fost nevoite să se izoleze, fie pentru că au avut acces redus la locuri în care ar fi putut să meargă, să alerge sau să facă alt tip de sport. Stresul provocat de pandemie poate, de asemenea, să aibă impact asupra sănătății cardiace și îi poate determina pe oameni să fumeze, să mănânce, să bea prea mult sau să facă alte alegeri greșite.
„E foarte greu de spus exact care este situaţia în momentul de faţă pentru că datele se acumulează pe zi ce trece. Toată problema este că boala cardiovasculară – în principal boala coronariană ischemică, cu complicaţiile ei până la insuficienţă cardiacă – este responsabilă de aproximativ 60% din decese, în afara pandemiei. Dacă considerăm această perioadă cu toate faţetele ei, cu toate complicaţiile cardiovasculare pe care le-a generat, evident că mortalitatea prin boli cardiovasculare a crescut şi mai mult. A crescut prin faptul că infecţia cu SARS-CoV-2 a generat tromboze arteriale, inclusiv infarct miocardic. Evident că toate acestea au crescut mortalitate şi până la urmă vedem ce număr mare de decese sunt zilnic, toate practic ajung să aibă o complicaţie cardiovasculară”, a explicat prof. dr. Maria Dorobanţu într-un interviu pentru DcNews.
„Dar ce se întâmplă cu o boală cronică în această perioadă, a fost ea îngrijită la fel sau dacă a avut nişte minusuri de îngrijire? Au fost poate mai puţin bine îngrijiţi bolnavii cronici, lucru care s-a mai întâmplat şi din cauza faptului că oamenii care au aceste boli au stat acasă exagerat de mult, până când au apărut complicaţii nu neapărat din cauza bolii Covid, ci complicaţii ale bolii cronice pe care o aveau. Chiar şi bolnavii cu infarct miocardic, de exemplu – iar asta s-a întâmplat nu numai în România ci peste tot în lume – cel puţin în primele luni de pandemie, foarte mulţi nu s-au prezentat la spital de teamă să nu se infecteze cu SARS-CoV-2 şi, evident, că în felul acesta au făcut complicaţii ale infarctului de miocard, aritmii, insuficienţă cardiacă acută, care au dus, până la urmă, la decesul bolnavului, uneori acasă sau s-a întâmplat să ajungă la spital, dar să ajungă în etapa de complicaţii. Că era infectat sau nu, nu mai conta, dar evoluţia infarctului a fost foarte severă”, a subliniat, în cadrul emisiunii „Academia de Sănătate”, prof. dr. Maria Dorobanţu de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București și Spitalul de Urgență Floreasca din Capitală, recent aleasă membru corespondent al Academiei Române.
Pacienții trebuie să fie conștienți de faptul că riscurile de infarct și de accident vascular cerebral depășesc cu mult riscurile de contractare a COVID-19. Este esențial să solicitați imediat asistență medicală, dacă prezentați simptome de boli cardiovasculare. Pacienții și toată lumea, în general, trebuie să știe că pot merge fără teamă la spital sau la cabinetul unui medic și că este important să își păstreze programările și să se prezinte la controalele periodice.
