Din cuprinsul articolului
Cum te poate afecta gripa și de ce antibioticul nu te ajută în infecțiile virale. Dr. Adrian Marinescu explică simptomele, riscurile și soluțiile corecte pentru prevenție și tratament, în sezonul rece.
Odată cu venirea sezonului rece, gripa și virozele respiratorii devin subiecte de discuție constantă. Mulți dintre noi confundă răceala cu gripa și, adesea, apelează la antibiotice fără să știe că acestea nu au niciun efect asupra virusurilor.
Dr. Adrian Marinescu, medic infecționist, ne explică de ce gripa poate fi atât de debilitantă și cum trebuie să gestionăm corect infecțiile virale, pentru a ne proteja sănătatea și pentru a evita complicațiile.
Gripa, boala care te pune rapid la pat
Potrivit dr. Adrian Marinescu, medic infecționist și director al Institutului Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”, un episod de gripă este „boala care te pune la pat foarte repede”.
„Gripă, într-adevăr, nu e o simplă răceală. Cine a trecut printr-un episod de gripă știe că e boala care te pune la pat foarte repede, de pe o zi pe alta, chiar și în câteva ore, debutează brusc, cu acele dureri musculare, articulare, ai senzația că ai fost bătut.
În momentul în care ai trecut printr-un episod de gripă, îți dai seama că nu e răceală. Aici, cumva, cu gripa, ar fi mai simplu. Spre deosebire de o simplă răceală, gripa implică debut brusc, stare generală marcată, febră ridicată, dureri şi adesea complicaţii”, a explicat dr. Marinescu, potrivit Gandul.
Cum recunoști gripa
Este important să înţelegem că gripa nu este ceva banal: poate afecta calitatea vieţii, poate necesita internare şi poate aduce suprainfecţii.
Tusea și durerile în gât se adaugă simptomelor generale, iar uneori pot apărea complicații care necesită supraveghere medicală.
- Debut brusc al febrei și frisoane.
- Dureri musculare și oboseală accentuată.
- Simptome respiratorii intense, cum ar fi tusea și congestia nazală.
Gripa nu trebuie tratată superficial – prevenția, inclusiv vaccinarea antigripală, rămâne esențială. Chiar dacă nu oferă protecție 100%, vaccinul reduce severitatea bolii și riscul de complicații.
De exemplu, toamna şi iarna devin perioade critice, iar medici recomandă pentru gripa şi virozele respiratorii un comportament vigilent.
Infecțiile virale și antibioticile: ce trebuie să știi
Unul dintre cele mai frecvente mituri este că antibioticele ajută la orice infecție. Dr. Marinescu explică clar:
„Dacă am o infecție virală, nu am ce să fac cu antibioticul.”
Infecțiile virale, cum sunt gripa sau răceala, nu răspund la antibiotice, care acționează doar împotriva bacteriilor. Administrarea inutilă a antibioticelor nu doar că nu ajută, ci poate produce efecte secundare și favorizează rezistența bacteriană.
Diferența esențială între infecțiile virale și cele bacteriene
- Virale: virusuri (gripă, răceală, COVID-19), unde antibioticul nu ajută.
- Bacteriene: uneori necesită antibiotic, doar la indicația medicului.
„Antibioticul este frecție la un picior de lemn într-o infecție virală”
Dr. Marinescu avertizează că administrarea de antibiotice în infecţii virale:
- nu aduce beneficiu real,
- poate produce reacţii adverse,
- favorizează rezistenţa bacteriană.
„Antibioticul este frecție la un picior de lemn într-o infecție virală, nu ajută la nimic. Psihologic, poate că mă ajută, dar, real, nu am niciun ajutor. Apoi, în mod cert pot să apară reacții adverse, aici e foarte intersant, că românul nu se vaccinează, dar ia antibiotic pe principiul: nu are ce să mi se întâmple.
O reacție adversă la statistic, sunt mul mai multe decât la vaccinuri. Riscăm alergii grave, care ne pot pune viața în pericol, nu spun că se întâmplă de fiecare dată. Mai putem să avem infecții asociate, digestive, care să ne pună probleme reale. Un alt lucru este că se creează rezistență la antibiotice. Altfel spus, un pacient care chiar are nevoie de antibiotice să nu mai găsească soluții.
Omenirea nu poate să obțină antibiotice atât de repede pe cât stricăm noi, pe de o parte. Dar aici nu e doar vina pacientului, căci acele antibiotice sunt luate de undeva. Discutăm general. Medicul trebuie să prescrie, rețeta trebuie să fie făcută într-un anumit fel, cu niște lucruri care să fie concrete: număr de rețete, CNP. Bun, a obținut antibiotice, are o pungă mare de medicamente și le ia pe toate.
Nu îl ajută cu nimic, mai ales că ar trebui să știm că în gripă există antiviral, nu e antibiotic, e antiviral. Și antiviralul te ridică din pat în 24 de ore, așa cum gripa te pune la pat în 24 de ore, deci e foarte interesant că, dacă ai lua la început, ai putea tu, cu boli cronice, să-ți meargă bine. La antiviral merge bine dacă îl iei la timp, dacă e gripă. Infecția virală, prin definiție, are antiviral, nu antibiotic.”
Recomandări practice pentru sezonul rece
1. Vaccinarea antigripală
Vaccinarea rămâne cea mai eficientă măsură de prevenție. Chiar dacă boala apare, simptomele vor fi mai ușoare, iar riscul de complicații mult redus. Dr. Marinescu recomandă vaccinarea chiar și mai târziu în sezon, deoarece protecția durează câteva luni.
2. Igienă și măsuri preventive
- Spală-te des pe mâini și evită contactul cu persoane bolnave.
- Evită spațiile aglomerate în perioade de vârf.
- Menține o igienă respiratorie corectă (folosește șervețele, evită atingerea feței).
Ce să faci dacă te îmbolnăvești
- Respectă indicațiile medicului și nu lua antibiotice „preventiv”.
- Odihnește-te, hidratează-te și tratează simptomele.
- Dacă simptomele se agravează sau apar dificultăți respiratorii, mergi la medic.
- În caz de suprainfecție bacteriană, medicul va decide dacă antibioticul este necesar.
Gripa și infecțiile virale nu se tratează cu antibiotice. Înțelegerea acestei diferențe este esențială pentru sănătatea individuală și pentru prevenirea rezistenței bacteriene. Prevenția este cheia, prin vaccinare, igienă și consult medical adecvat, iar folosirea antibioticelor trebuie să fie strict justificată.
