Din cuprinsul articolului
Secretul longevității. În cadrul unui dintre interviurile LiveDoc, prof. dr. Gabriel Prada, Președintele Societății Naționale de Gerontologie și Geriatrie a spus că și în România, la fel ca în alte țări ale lumii, există două zone în care oamenii sunt foarte longevivi și se mențin activi și la vârste înaintate.
”În zonele cu condiții climatice dificile s-a observat că sunt foarte multe persoane care trăiesc peste 90 de ani. În Ecuador e un astfel de loc dar și în România, în Delta Dunării unde iernile sunt foarte grele. Și în zona Vrancei unde se găsesc și vulcanii noroioși, oamenii sunt mai longevivi.
Nu se știe încă din ce motive și care sunt factorii care îi ajută. Se pare că sunt mai mulți factori care influențează longevitatea, factorii de mediu, poluarea, alimentația, nivelul de stres dar și materialul genetic, adică adaptabilitatea noastră la condițiile de mediu”, a precizat prof. Gabriel Prada.
5 Zone Albastre
În alte cinci zone ale lumii, denumite Zone Albastre, oamenii trăiesc mai mult decât restul, foarte mulți depășind vârsta de 100 de ani, scrie revista Time într-un material care trece în revistă cincisprezece obiceiuri alimentare ale băștinașilor acestor locuri.
Insula greacă Ikaria, înălțimile montane din Sardinia, peninsula Nicoya din Costa Rica, Okinawa în Japonia și orașul Loma Linda din zona deluroasă San Bernardino a Californiei sunt cele cinci așa numite Zone Blue, ai căror locuitori au obiceiuri culinare similare.
Ce au în comun longevivii
Punctele comune ale acestor „zone albastre” sunt numeroase: cina sau prânzul trebuie să fie masa cu cel mai mic aport caloric, se pune accentul pe legume, în special pe leguminoase, consumul de carne este foarte mic, cu porţii de maximum 85 – 110 grame, de cel mult cinci ori pe lună.
În plus, acesta explică faptul că fiecare zonă este caracterizată prin alimente care favorizează longevitatea. Pe insula Ikaria, în Grecia (supranumită insula pe care oamenii uită să moară), regimul alimentar nu este cel mediteranean clasic. Se pune accentul pe cartofi, lapte de capră, miere, leguminoase (mai ales năut, linte), legume sălbatice, fructe şi cantităţi extrem de mici de peşte. Lor li se adaugă feta, lămâile şi ierburi precum salvie şi măghiran, utilizate zilnic la prepararea hranei.
În Sardinia se consumă mult lapte de oaie, brânză precum pecorino, o cantitate moderată de glucide, lipie, pâine de orz, fenicul, năut, linte, roşii, migdale, un pahar de vin zilnic.
Nu numai regimul mediteranean favorizează longevitatea, ci şi cel japonez. În Okinawa, centenarii şi-au păstrat obiceiul de a mânca zilnic un aliment provenind din pământ şi unul provenind din mare. Printre alimentele consumate aproape zilnic se numără castravetele amar, tofu, usturoiul, orezul, ceaiul verde, ciupercile shiitake, infuzii de plante medicinale.
Alimentaţia din peninsula Nicoya, din Costa Rica, se caracterizează prin cele trei mari „surori” ale agriculturii latino-americane – fasolea, porumbul şi dovleacul -, alături de papaya, cartofi dulci, banane, fructe de palmier, multă vitamina A şi C. Apa de pe această peninsulă este foarte bogată în calciu.
