Din cuprinsul articolului
Melanomul reprezintă una dintre cele mai periculoase forme de cancer de piele. Această tumoră malignă este provocată de creșterea necontrolată a melanocitelor (celule din epidermă și de la nivelul foliculilor de păr, responsabile de producerea și sintetizarea melaninei), care se răspândesc în mod anormal în țesuturile vecine.
Potrivit statisticilor medicale, persoanele cu peste 100 de alunițe au un risc de 7 ori mai mare de a dezvolta melanom decât cele cu maximum 15 alunițe. De altfel, estimările Organizației Mondiale a Sănătății arată că incidența și mortalitatea cancerului de piele au crescut alarmant în ultimii ani.
Vârful de incidenţă a bolii este la 65 de ani
În general, înainte de vârsta de 45 de ani femeile sunt mai expuse, dar după 60 de ani riscul este mai crescut la bărbați. Medicii spun că sunt mai predispuse persoanele cu piele deschisă la culoare, păr roșcat, iar vârful de incidenţă a bolii este la 65 de ani.
De reţinut faptul că înaintarea în vârstă se asociază cu creșterea riscului de melanom, însă acesta poate să apară și la persoanele mai tinere (melanomul fiind unul dintre cancerele cel mai frecvent întâlnite la persoanele cu vârsta sub 30 de ani).
Pe lângă factorii genetici şi de mediu, expunerea excesivă la soare sau la radiații ultraviolete artificiale (solar) crește semnificativ riscul de melanom.
Sistemul de diagnostic ABCDE
Diagnosticul bolii este stabilit de dermatolog, dermato-oncolog sau chirurg plastician. Pe lângă examenul clinic, medicul va efectua o biopsie a leziunii cu suspiciune de melanom malign, adică extragerea unui mic fragment de tumoră pentru trimiterea la examen histopatologic.
Dar cel mai important semn al melanomului este schimbarea caracteristicilor unei leziuni pigmentare a pielii sau a unei leziuni nou apărute. Criteriile de evaluare se grupează în „regula ABCDE”:
- A – asimetrie: cele două jumătăți ale leziunii nu se suprapun;
- B – borders (margini): neregulate, imprecise, rugoase;
- C – culoare: colorația leziunii este inegală, zonele mai închise alternează cu cele mai deschise (de la maro deschis până la nuanțe închise de maro și negru), uneori cu zone roz, roșii sau albastre; excepții de la această regulă sunt melanoamele acrome, care nu au culoare și care sunt mult mai greu de identificat. Dacă leziunea este poziționată sub unghie, descoperirea ei este aproape imposibilă;
- D – dimensiuni: un diametru mai mare de șase milimetri este suspect, dar trebuie menționat că există melanoame și cu dimensiuni mai mici;
- E – evoluție: modificarea rapidă a oricăreia dintre caracteristicile descrise anterior.
Principalii factori de risc
- Prezența unor gene: CDKN2A, CDK4, BRCA12, MC1R,M1TF, E318K, POT1, ACD
- Nevii (alunițele) congenitali, în special cei mari, pigmentați
- Antecedente personale sau familiale de melanom – 10% din cazuri sunt forme familiale
- Imunosupresia
- Pielea deschisă la culoare
- Expunerea la radiații UV, arsurile solare
- Expunerea profesională la arsenic, radiu
- Boala Parkinson
- Antecedente de cancer de prostată sau endometrioză, xeroderma pigmentosum
- Vârsta, sexul: înainte de vârsta de 45 de ani femeile sunt mai expuse, dar după 60 de ani riscul este mai crescut la bărbați
- Utilizarea solarului
Care este tratamentul?
Tratamentul este diferit în funcție de stadiul de boală, conduita fiind stabilită de către specialist.
Stadiul 0: Melanom in situ, tumora nu depășește epidermul
Stadiul 1: Melanom < 2mm fără ulcerații sau <1mm cu ulcerații
Stadiul 2: Melanom >1mm cu sau fără ulcerații. Este extins în derm
Stadiul 3: Melanom extins la nivelul ganglionilor limfatici sau pe traiect
Stadiul 4: Prezența metastazelor
Pentru tratamentul melanomului se pot lua în calcul:
- Intervenția chirurgială de extracție a tumorii cu margini de siguranță variabile în funcție de căt de extinsă este tumora primară, intervenție însoită sau nu de extracția ganglionului santinelă sau a ganglionilor loco-regionali. Metastazele se rezecă dacă este posibil, în caz de metastază unică sau în număr redus.
- Radioterapia: poate scădea rata de recidivă locală cu 30-50%. Este recomandată pacienților cu margini de siguranță pozitive, în caz de afectare a mai multor ganglioni limfatici, recidivelor sau ca paliație în metastazele oasoase sau cerebrale dureroase
- Terapia sistemică şi terapia moleculară
- Chimioterapia
