Din cuprinsul articolului
Un studiu amplu realizat în Marea Britanie arată că menopauza este asociată cu modificări cerebrale comparabile cu cele observate în stadiile timpurii ale bolii Alzheimer. Cercetarea, publicată în revista Psychological Medicine, aduce date concrete despre pierderea de materie cenușie în zone-cheie ale creierului implicate în memorie, emoție și atenție. Aceste rezultate pot explica parțial de ce femeile au un risc aproape dublu de a dezvolta demență comparativ cu bărbații.
Analiza s-a bazat pe un eșantion de aproape 125.000 de femei, dintre care aproximativ 11.000 au efectuat investigații RMN. Este una dintre cele mai mari baze de date folosite vreodată pentru a studia impactul menopauzei asupra creierului.
Ce au descoperit cercetătorii
Echipa coordonată de profesoara Barbara Sahakian, de la Universitatea Cambridge, a identificat o reducere a volumului de materie cenușie în regiuni care sunt cunoscute ca fiind vulnerabile în boala Alzheimer.
„Regiunile unde am observat aceste diferențe sunt exact cele care tind să fie afectate în Alzheimer. Menopauza ar putea face aceste femei mai vulnerabile pe termen lung”, a explicat Sahakian.
Modificările au apărut în special în:
- Hipocamp, centrul memoriei și al proceselor de învățare.
- Cortexul entorinal, esențial pentru formarea amintirilor și orientarea spațială.
- Cortexul cingulat anterior, implicat în atenție și reglarea emoțiilor.
Aceste structuri joacă un rol central în funcționarea cognitivă. Orice scădere de volum aici poate influența memoria, capacitatea de concentrare și stabilitatea emoțională.
Ce este materia cenușie și de ce contează
Materia cenușie este alcătuită din corpii neuronilor și din dendritele lor, adică zonele unde se procesează informația.
Materia albă, în schimb, este formată din axoni, care transportă semnalele între diferite regiuni ale creierului.
Pierderea de materie cenușie nu înseamnă automat boală, dar indică o vulnerabilitate crescută atunci când este prezentă în zone implicate în memorie și emoție.
Rolul terapiei hormonale de substituție
Studiul a arătat că terapia de substituție hormonală (HRT) nu pare să prevină pierderea de materie cenușie observată în aceste regiuni.
Cercetătorii au constatat și că femeile care urmau HRT prezentau mai frecvent probleme de sănătate mintală. Totuși, multe dintre ele aveau deja o stare psihică fragilă înainte de începerea tratamentului, ceea ce face dificilă stabilirea unei relații de cauzalitate.
Profesorul Channa Jayasena, specialist în endocrinologie la Imperial College London, subliniază că efectele HRT asupra creierului rămân un subiect deschis. Studiile clinice mai vechi nu au reușit să ofere un răspuns clar dacă terapia hormonală protejează sau nu funcția cognitivă pe termen lung.
De ce femeile au un risc mai mare de demență
Femeile reprezintă aproximativ două treimi dintre persoanele care trăiesc cu boala Alzheimer în Marea Britanie.
Michelle Dyson, reprezentantă a Societății Alzheimer, explică faptul că acest studiu consolidează dovezile existente: menopauza este asociată cu modificări fizice ale creierului, inclusiv cu reducerea volumului cerebral.
Citeste si…
Totuși, lipsa unei monitorizări pe termen lung face imposibilă concluzia fermă că aceste schimbări duc direct la demență. Ele indică însă un risc potențial mai mare, care merită investigat.
Menopauza: ce se întâmplă în corp
Menopauza apare, în medie, în jurul vârstei de 51 de ani și este confirmată după 12 luni consecutive fără menstruație. Perioada de tranziție se numește perimenopauză și începe, de regulă, la 46 de ani.
Principalul hormon implicat este estrogenul. Acesta influențează nu doar ciclul menstrual, ci și:
- funcționarea creierului
- sănătatea oaselor
- sistemul cardiovascular
- reglarea emoțiilor
Pe măsură ce nivelul estrogenului scade, apar simptomele tipice menopauzei.
Simptomele care afectează direct creierul
Aproximativ 75% dintre femei au simptome, iar pentru un sfert dintre ele, acestea sunt severe.
Printre cele cu impact neurologic se numără:
- problemele de memorie și concentrare, cunoscute ca „ceață cerebrală”
- anxietatea și iritabilitatea
- tulburările de somn
- stările depresive
Estrogenul interacționează cu receptorii cerebrali implicați în reglarea emoțiilor și a atenției. Scăderea sa destabilizează aceste mecanisme.
Bufeurile și legătura cu creierul
Bufeurile apar pentru că estrogenul reglează „termostatul” intern din hipotalamus.
Când nivelul său scade, creierul interpretează greșit temperatura corpului ca fiind prea mare și declanșează senzația bruscă de căldură și transpirația.
Menopauza și sănătatea mintală
Dr. Christelle Langley atrage atenția asupra nevoii de a privi menopauza nu doar ca pe o problemă fizică.
„Trebuie să fim mai atenți și la sănătatea mintală. Femeile nu ar trebui să simtă rușine când vorbesc despre ceea ce trăiesc și când cer ajutor.”
Menopauza aduce modificări neurobiologice reale. Ele pot influența starea emoțională și capacitatea cognitivă. Recunoașterea acestui fapt reduce stigmatizarea și crește șansele de sprijin corect.
Ce poți face pentru a reduce riscul cognitiv
Deși legătura directă cu demența nu este încă demonstrată, cercetările arată clar ce ajută creierul:
- Exercițiul fizic regulat îmbunătățește circulația cerebrală și protejează neuronii.
- Renunțarea la fumat reduce inflamația și riscul vascular.
- Limitarea alcoolului scade riscul de deteriorare cognitivă.
- Alimentația echilibrată susține sănătatea creierului și a microbiomului.
Aceste măsuri sunt recomandate de specialiști ca strategie de prevenție.
Menopauza nu este doar un eveniment hormonal. Este o tranziție neurologică
Datele acestui studiu schimbă perspectiva. Menopauza nu afectează doar ovarele și ciclul menstrual. Ea produce modificări măsurabile în structura creierului, în special în zonele responsabile de memorie și emoții.
Această realitate explică de ce multe femei descriu schimbări cognitive reale, nu simple stări subiective.
Menopauza devine astfel un moment critic pentru sănătatea cerebrală. Recunoașterea ei ca etapă neurologică, nu doar ginecologică, poate schimba modul în care medicina abordează prevenția demenței la femei.
