Cercetătorii suțin că maladia Alzheimer ar putea fi prevenită dacă mergi pe jos, 8900 de pași, mai exact.
Cercetarea arată totodată că reducerea factorilor de risc vascular precum fumatul, nivelul ridicat de colesterol şi obezitatea ar putea oferi protecţie suplimentară în cazul bolii Alzheimer şi ar putea încetini avansarea acestei maladii devastatoare.
Publicat în JAMA Neurology, studiul sugerează că abordările intervenţionale care vizează atât activitatea fizică cât şi factorii de risc vascular ar putea încetini progresul maladiei Alzheimer.
„Efectele benefice au fost constatate chiar la niveluri modeste de activitate fizică, dar cele mai semnificative au fost remarcate la aproximativ 8.900 de paşi, ceva mai puţin decât cei 10.000 pe care mulţi dintre noi se străduiesc să-i realizeze zilnic”, a spus Reisa Sperling, coautoarea studiului, directoarea Centrului pentru cercetare şi tratament a bolii Alzheimer, scrie Agerpres.
În cadrul cercetării Harvard Ageing Brain Study, realizate la spitalul din Massachusetts, a fost monitorizată activitatea fizică a participanţilor – 182 de vârstnici cu vârsta medie 73,4 ani, printre care s-au aflat şi persoane cu un grad ridicat de beta-amiloid, o proteină asociată cu boala Alzheimer – evaluaţi de specialişti ca prezentând un risc ridicat de declin cognitiv.
Cercetătorii au realizat acest lucru folosind pedometre montate la nivelul şoldului care înregistrau numărul de paşi parcurşi în timpul zilei.
Oamenii de ştiinţă au constatat că un grad mai mare de activitate fizică reduce declinul cognitiv şi pierderile de materie cenuşie.
În modelele de analiză care au vizat riscul vascular, activitatea fizică a rămas semnificativă, iar un risc vascular mai scăzut a fost asociat în mod independent cu un ritm mai lent de declin cognitiv şi de pierdere a materiei cerebrale.
„Una dintre cele mai uimitoare descoperiri în urma studiului nostru a fost că activitatea fizică nu pare să aibă doar efecte pozitive în încetinirea ritmului de declin cognitiv, ci şi în încetinirea ratei de pierdere a ţesutului cerebral de-a lungul timpului la persoanele care deţin un grad ridicat de beta-amiloid la nivelul creierului”.
