Nutriționistul Mihaela Bilic a explicat într-o postare pe pagina sa de facebook de unde vin pofta de dulce și de sărat și care este ingredientul-cheie, fără de care organismul nostru nu poate supraviețui.
”Vi s-a întâmplat vreodată să simțiți nevoia să mâncați ceva sărat după ce ați consumat un produs dulce? Nu sunteți singurii. Această succesiune e nu doar firească, ci ea se poate repeta la nesfârșit, reciproca e la fel de valabilă: după ceva sărat, merge tare bine ceva dulce!
De unde vine această nevoie, ce mecanisme digestive sau metabolice o declanșează, de ce organismul nostru cere acest contrast, această succesiune? Răspunsul o să vă amuze și e mai puțin științific decât v-ați aștepta. Ei bine, fiecare din cele 2 gusturi sunt cerute de zone diferite din corpul nostru și satisfac nevoi diferite.
Nu mai trebuie demonstrat, dulcele place creierului, ne anesteziază, ne liniștește, ne dă o stare de bine. Corpul nu are nevoie de dulce, mai mult chiar, nu știe să ceară dulce. Zahărul este un moft, ceva adresat excusiv plăcerii și nu ne hrănește, are doar calorii goale.
Care este ingredientul fără de care n-am putea trăi, de care depinde viața și sănătatea noastră? Ei bine, sarea. Sau mai bine spus apa și sarea, obligatoriu împreună. Fără sare apa nu poate fi menținută în celule, ca urmare ne-am deshidrata și am muri, deci corpul are grijă să ceară sare, știe să facă asta. Nu degeaba sarea în bucate este binevenită, fară sare nimic nu are gust.
Concluzia: corpul cere sare iar capul cere zahăr, ca și cum am avea 2 ființe în interiorul nostru care cer să fie satisfăcute. Nu e nimic mai firesc decât un mic desert la finalul unei mese, o arată tradițiile culinare din lumea întreagă. E normal ca după ce ne hrănim corpul, să-i dăm și creierului un mic premiu de liniștire, ca să fie cuminte și ascultător.
Când apar problemele? Când capul nostru o ia razna și cere mereu recompense, iar și iar. Nu pentru că așa i s-a năzărit, ci pentru că zahărul (dar și pâinea și făinoasele) sunt cel mai eficient anestezic pentru tristețe, anxietate, nemulțumire, energie negativă, stres, oboseală. Creierul caută confortul și starea de bine, corpul caută supraviețuirea iar noi ne trezim captivi în cercul dulce-sărat și iar dulce care trebuie compensat cu sărat…
Când mâncăm cât pentru doi nu ar trebui să fie de mirare că ne îngrășăm, însă păcatul e în noi, e necesar. Și da, singurul care trebuie oprit e capul! Dacă nu găsim metode ne-alimentare prin care să-l liniștim, va fi vai de corpul nostru.”
