Din cuprinsul articolului
Tot mai mulți pacienți primesc un diagnostic de demență, fără să știe că suferă, de fapt, de o afecțiune care poate fi tratată. Potrivit unui studiu publicat în The American Journal of Medicine în 2024, până la 13% dintre cazurile de demență din Statele Unite ar fi, de fapt, cazuri de encefalopatie hepatică – o problemă neurologică cauzată de funcționarea deficitară a ficatului.
Această descoperire ridică semne de întrebare serioase și deschide o nouă direcție în evaluarea declinului cognitiv, mai ales la persoanele vârstnice.
De ce apare confuzia între cele două boli
La prima vedere, encefalopatia hepatică și demența se aseamănă. Ambele pot duce la pierderi de memorie, confuzie, tremurături și chiar halucinații. Diferența majoră e că în cazul problemelor hepatice, cauzele pot fi reversibile cu tratament și schimbări de stil de viață.
„E nevoie ca medicii să fie atenți la această suprapunere între demență și encefalopatia hepatică, care poate fi tratată,” a declarat dr. Jasmohan Bajaj, hepatolog la Virginia Commonwealth University.
La pacienții cu ciroză – o formă avansată de boală hepatică – encefalopatia afectează între 30% și 40%. Ficatul nu mai reușește să filtreze toxinele din sânge, iar acestea ajung la creier, unde provoacă tulburări neurologice.
Dr. Bajaj și echipa sa au analizat în 2024 fișele medicale a peste 68.000 de pacienți americani diagnosticați cu demență. Dintre aceștia, aproape 13% aveau scoruri FIB-4 ridicate – un indicator care arată posibila prezență a cirozei hepatice. Acești pacienți nu aveau, în mod oficial, diagnostice legate de ficat, ceea ce înseamnă că afectarea hepatică fusese complet trecută cu vederea.
Un alt studiu, realizat anterior pe veterani din SUA, a ajuns la o concluzie similară. Așadar, această problemă nu ține doar de un segment izolat al populației.
În cel puțin două cazuri documentate, tratamentul encefalopatiei a dus la dispariția completă a simptomelor cognitive. Un pacient care fusese diagnosticat greșit cu demență și trăia cu halucinații, pierderi de memorie și dezechilibru fizic a reușit să revină la o viață normală.
„Este un om complet diferit acum!” a declarat soția pacientului, citată de echipa medicală.
De ce ficatul contează mai mult decât crezi
Funcția hepatică scade cu vârsta și poate fi afectată nu doar de alcool, ci și de obezitate, colesterol ridicat, diabet sau infecții precum hepatita B sau C. Stresul și alimentația dezechilibrată agravează și ele inflamația hepatică, iar ficatul are o influență directă asupra altor organe – inimă, rinichi și, da, și asupra creierului.
„Odată ce ficatul începe să cedeze, întregul organism suferă. De aceea trebuie să acordăm atenție sănătății hepatice când apar probleme cognitive,” adaugă dr. Bajaj.
Ce înseamnă pentru pacienți
Această descoperire schimbă modul în care medicii ar trebui să privească simptomele atribuite demenței, mai ales atunci când nu există un diagnostic clar sau simptomele evoluează brusc. Un simplu test de sânge pentru evaluarea funcției hepatice poate face diferența între un diagnostic de boală progresivă și o afecțiune tratabilă.
„Nu e niciodată prea târziu să te faci bine,” spune dr. Anna Mae de la Duke University, autoare a unui alt studiu recent care arată că inclusiv impactul îmbătrânirii asupra ficatului poate fi reversibil.
Ce poți face
-
Dacă ai în familie o persoană diagnosticată cu demență, dar cu simptome fluctuante, cere o evaluare hepatică.
-
Solicită analiza scorului FIB-4 – o simplă combinație de teste de sânge care poate indica dacă există risc de fibroză hepatică.
-
Fii atent la semne indirecte: oboseală excesivă, confuzie, iritabilitate, somn agitat – toate pot fi simptome de encefalopatie hepatică.
