Din cuprinsul articolului
Guvernul României a decis exceptarea spitalelor, serviciilor de ambulanță și instituțiilor esențiale din sănătate de la reducerea liniară de 10% a cheltuielilor de personal, o măsură susținută de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, pentru menținerea stabilității și siguranței pacienților.
Sistemul sanitar din România rămâne în afara reducerii contabile liniare de 10% a cheltuielilor de personal, după adoptarea unei Ordonanțe de Urgență de către Guvern.
Anunțul a fost făcut public de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, care a subliniat că o astfel de măsură ar fi putut genera destabilizare într-un domeniu deja supus unei presiuni constante.
De ce spitalele și serviciile de ambulanță au fost exceptate de la reducerea de 10%
Alexandru Rogobete a evidențiat că sistemul de sănătate are particularități structurale și operaționale care nu pot fi tratate exclusiv prin măsuri financiare uniforme. O reducere liniară a cheltuielilor de personal ar fi afectat direct capacitatea de funcționare a spitalelor și a serviciilor medicale de urgență.
Potrivit poziției exprimate de Ministerul Sănătății, aplicarea unei tăieri uniforme ar fi pus în pericol stabilitatea sistemului medical și, implicit, siguranța pacienților.
„O reducere contabilă, liniară, de 10% a cheltuielilor de personal nu ar fi ajutat dezvoltarea sistemului. Dimpotrivă, ar fi putut genera destabilizare și o criză serioasă într-un domeniu deja solicitat la maximum.”
Într-un sector deja suprasolicitat, orice reducere rigidă a resurselor umane ar fi putut conduce la blocaje operaționale și la scăderea calității actului medical.
Prin Ordonanța de Urgență adoptată de Guvern, spitalele publice și serviciile de ambulanță sunt oficial exceptate de la această măsură de reducere a cheltuielilor de personal. Decizia este prezentată ca una strategică, menită să protejeze infrastructura medicală și capacitatea de răspuns a sistemului sanitar.
Instituțiile esențiale din sănătate, protejate prin actul normativ
În completarea măsurilor anunțate, Ministerul Sănătății a decis ca mai multe structuri esențiale să fie excluse din calculul reducerilor. Printre acestea se numără:
- institutele de medicină legală
- centrele de transfuzie sanguină
- Agenția Națională de Transplant
Această abordare indică o prioritizare a domeniilor critice pentru funcționarea sistemului medical, acolo unde resursa umană specializată este dificil de înlocuit și vitală pentru serviciile oferite populației.
Reformă prin performanță, nu prin austeritate contabilă
Ministrul Sănătății a subliniat că exceptarea de la reducerea de 10% nu reprezintă o renunțare la reformă, ci o repoziționare a acesteia.
Accentul rămâne pe criterii de performanță, iar actul normativ care va reglementa aceste criterii se află într-un stadiu avansat de elaborare.
„Criteriile de performanță rămân o prioritate, iar actul normativ care le reglementează este într-un stadiu avansat de elaborare. Începând de săptămâna viitoare, vom avea întâlniri cu sindicatele, societățile profesionale și cu Colegiul Medicilor din România pentru definitivarea detaliilor înainte de aprobare.”
Această etapă de dialog este prezentată ca esențială pentru implementarea unor reforme sustenabile.
Reorganizarea Ministerului Sănătății și eficientizarea sistemului
Conform declarației oficiale, măsurile de eficientizare aplicate la nivelul Ministerului Sănătății în anul 2025 permit atingerea obiectivelor de reducere a cheltuielilor fără afectarea structurilor medicale critice.
Reorganizarea administrativă este considerată un factor cheie în menținerea echilibrului bugetar și operațional.
Această strategie reflectă o abordare diferită față de politicile de austeritate generalizată, mizând pe optimizare internă și pe protejarea domeniilor cu impact direct asupra sănătății publice.
Impactul deciziei asupra pacienților și sistemului medical
Exceptarea spitalelor, ambulanței și instituțiilor medicale esențiale de la reducerea cheltuielilor de personal transmite un semnal de stabilitate într-un context în care sistemul sanitar este deja supus unei presiuni ridicate.
Mesajul transmis de ministrul Sănătății evidențiază ideea că sănătatea nu poate fi gestionată exclusiv prin criterii contabile, ci necesită echilibru, dialog instituțional și responsabilitate administrativă.
În acest sens, autoritățile susțin că decizia adoptată consolidează siguranța pacienților și continuitatea serviciilor medicale, în paralel cu continuarea reformelor bazate pe performanță.
