Din cuprinsul articolului
Într-un moment în care mai multe județe se confruntă cu alerte privind apa de la robinet, Ministerul Sănătății a oficializat un ordin care rescrie modul de evaluare a calității apei din rețelele publice.
Ordinul nr. 409/2026 aprobă Ghidul de evaluare și inspecție sanitară a sistemelor de aprovizionare cu apă, elaborat de Institutul Național de Sănătate Publică, și mută accentul de la conformarea strict administrativă la analiza riscului real pentru sănătatea populației.
Schimbarea vine pe fondul unor controverse recente privind alimentarea cu apă în județe precum Prahova și Dâmbovița și promite proceduri „mai realiste”. În teren, însă, realitatea rămâne fragilă.
Ce aduce nou ordinul 409/2026
Noul ghid redistribuie responsabilitățile și plasează direcțiile de sănătate publică în centrul evaluării. Specialiștii DSP trebuie să distingă între depășiri ale parametrilor care pot afecta sănătatea și abateri considerate fără impact semnificativ.
Consecința practică este importantă: autorizația sanitară de funcționare poate fi acordată chiar dacă există neconformități, atunci când analiza de risc indică un pericol scăzut. Unele depășiri pot fi clasificate explicit drept „nesemnificative”. Furnizorii de apă rămân responsabili de exploatare și de respectarea cerințelor stabilite prin acest model.
Ministerul susține că abordarea aliniază România la standardele europene de management al riscului și permite raportări coerente către Comisia Europeană, cu sancțiuni aplicate proporțional.
Metodologia, testată într-un proiect pilot
Ghidul nu apare din neant. Între 1 iunie 2024 și 30 mai 2025, metodologia a fost testată într-un proiect pilot cu participarea a 17 DSP-uri. În această perioadă au fost emise 856 de acte de reglementare, fără probleme majore raportate de autorități.
După testare, documentul a fost extins cu capitole dedicate sistemelor mici de alimentare și monitorizării radioactivității, pentru a acoperi întregul lanț – de la captare la distribuție.
Când teoria se lovește de teren: cazul Curtea de Argeș
În timp ce cadrul normativ se flexibilizează, situațiile concrete arată limitele infrastructurii. În Curtea de Argeș, Direcția de Sănătate Publică Argeș a anunțat depistarea bacteriei Clostridium perfringens în rețeaua de distribuție.
Bacteria a fost identificată în două probe recoltate pe 17 februarie: una la ieșirea din stația de tratare Cerbureni și alta într-o unitate de învățământ. Avertismentul a fost clar: apa nu este potabilă. Utilizarea a fost limitată strict la scopuri menajere, cu interdicții pentru băut, gătit, spălatul dinților sau igiena nou-născuților.
În urma situației, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Argeș a instituit stare de alertă pentru 30 de zile. Autoritățile au început distribuirea de apă potabilă în puncte speciale, iar ISU Argeș asigură apa necesară spitalului. Școlile și persoanele vulnerabile primesc apă îmbuteliată, iar populația a fost informată inclusiv prin mesaje RO-ALERT.
Unde apare tensiunea
Coincidența dintre adoptarea unui ordin care permite interpretări flexibile ale neconformităților și apariția unor crize locale ridică întrebări legitime. Pe hârtie, evaluarea bazată pe risc ar trebui să prioritizeze sănătatea publică și să evite blocaje administrative inutile. În practică, într-un sistem cu rețele vechi și investiții inegale, există temerea că „flexibilitatea” ar putea masca probleme structurale.
Pentru locuitorii care primesc notificări că apa de la robinet nu este sigură nici pentru spălatul dinților, dezbaterea despre „depășiri nesemnificative” pare departe de realitatea zilnică.
Ce rămâne de urmărit
Aplicarea noului ghid va depinde de capacitatea DSP-urilor de a face evaluări solide și transparente, de răspunsul rapid al furnizorilor și de investiții reale în infrastructură. Ordinul 409/2026 schimbă cadrul, nu și starea conductelor. Iar diferența dintre o reformă care protejează sănătatea și una care doar o redefinește va fi decisă în teren, probă cu probă.
