Din cuprinsul articolului
Ministerul Sănătăţii a pus în dezbatere publică un proiect de ordonanţă de urgenţă care modifică procedura de decontarea a serviciilor spitalelor publice cu paturi şi ”care va creşte finanţarea” acestor unităţi medicale.
În nota de fundamentare se invocă scăderea numărului de spitalizări continue şi creşterea celui de spitalizări de zi, în condiţiile în care decontul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru o spitalizare de zi este de 5-10 ori mai mic decât pentru o spitalizare continuă.
Totodată, se arată că au crescut preţurile la materiale sanitare şi medicamente, chiar cu peste 500%, în timp ce cheltuielile cu utilităţile au crescut cu 22,69% (apă, canal şi salubritate), respectiv 119,07% (încălzit şi iluminat).
În urma discuţiilor purtate de ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, şi ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, Ministerul Sănătăţii a publicat astăzi în transparenţă publică Ordonanţa de Urgenţă care va creşte finanţarea spitalelor publice cu paturi”, au arătat reprezentanţii MS, potrivit News.ro.
Conform notei de fundamentare a proiectului de OUG, faţă de primul semestru din 2019, în anul 2023 au crescut semnificativ costurile pentru încalzit, iluminat şi forţă motrică. Din analiza Ministerului Sănătăţii, la nivel naţional se înregistrează o creştere medie cu 119,07% încălzit şi iluminat, respectiv 22,69% pentru apă, canal şi salubritate.
”Comparativ cu anul 2019, preţul unitar al medicamentelor utilizate constant în tratamentul pacienţilor internaţi în unităţile sanitare a crescut semnificativ, înregistrându-se creşteri şi de peste 500% pentru anumite produse medicale. Acest lucru a dus invariabil la epuizarea stocurilor în mod constant şi la grave carenţe în managementul pacientului. De asemenea, menţionăm că unităţile sanitare se află în imposibilitatea de a asigura un stoc de calamitate pentru medicamentele de maximă urgenţă”, mai scrie în document, unde sunt prezentate câteva exemple.
De asemenea, se arată că, în urma unei analize făcute de Ministerul Sănătăţii, s-a observat o scădere de 14,71% a numărului total de spitalizări continue faţă de anul 2019. Astfel, în primele 6 luni ale anului 2023 au fost cu 290,462 mai puţine spitalizări continue faţă de perioada similară a anului 2019. Totodată, sectorul public înregistrează o creştere cu 14,02% a numărului de spitalizări de zi faţă de anul 2019, în timp ce sectorul privat înregistrează o creştere cu 63% a numărului de spitalizări de zi faţă de anul 2019.
Ministerul Sănătăţii subliniază că orientarea spitalelor publice spre spitalizările de zi în detrimentul spitalizărilor continue ”este corectă şi se înscrie în strategia naţională de sănătate, care are ca obiectiv principal inversarea piramidei serviciilor de sănătate, eliminarea internărilor nenecesare şi dezvoltarea serviciilor de ambulator”. ”Scăderea numărului de spitalizări continue în 2023 se înscrie astfel întrun proces firesc, de aşteptat, de reducere a numărului de internări nenecesare şi de tratatament spitalicesc doar al cazurilor justificate”, susţin reprezentanţii MS.
Risc mare de acumulare de datorii/arierate imposibil de recuperat
Proiectul de OUG are în vedere faptul că ”decontul CNAS pentru o spitalizare de zi este de 5-10 ori mai mic decât pentru o spitalizare continuă, este clar că scăderea cu 14,71% a spitalizărilor continue afectează semnificativ bugetele spitalelor publice şi nu poate fi compensată de o creştere similară a numărului de spitalizări de zi”.
În cazul în care nu ar fi luate măsuri, s-ar acumula datorii/arierate imposibil de recuperat/plătit cu sistemul actual de finanţare, fenomen care afectează deja spitalele clinice, ar fi afectată calitatea îngrijirii pacienţilor internaţi, s-ar înregistra ”dificultăţi majore” în asigurarea bugetului pentru angajarea de personal absolut necesar şi ar fi puse în pericol proiecte cu fonduri europene.
”În acest context, pentru a asigura în mod neîntrerupt decontarea serviciilor medicale şi a medicamentelor, inclusiv pentru unele servicii medicale cuprinse în cadrul programelor naţionale de sănătate curative şi, în consecinţă, pentru a respecta drepturile asiguraţilor din cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, precum şi tratarea şi monitorizarea bolilor cu impact major asupra stării de sănătate, prin prezentul act normativ se reglementează stabilirea, începând cu trimestrul III al anului 2023 a unor măsuri în sistemul de asigurări sociale de sănătate prin care să se asigure tranziţia spre o situaţie similară celei anterioare contextului economic din anul 2023”, se arată în nota de fundamentare.
Măsurile au ca scop asigurarea unei sustenabilităţi financiare a furnizării serviciilor medicale, medicamentelor şi dispozitivelor medicale, justificarea cheltuielilor şi realizarea unui control al costurilor în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, preîntâmpinându-se apariţia unor disfuncţionalităţi majore în asigurarea accesului bolnavilor la serviciile medicale preventive şi curative.
”Contractarea de către casele de asigurări de sănătate a sume alocate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate cu destinaţie servicii medicale spitaliceşti, fără a mai fi necesară o regularizare trimestrială, având în vedere faptul că la nivelul CNAS se reţin cotele prevăzute de lege, pentru a asigura o gestionare eficientă a sumelor alocate în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru acest domeniu de asistenţă medicală, astfel încât să se asigure accesul neîntrerupt al asiguraţilor la servicii medicale, precum şi pentru situaţii neprevăzute care pot apărea în actualul context economic, după cum urmează:
- a) la nivelul valorii aferente indicatorilor realizaţi în limita valorii de contract dacă se acoperă contravaloarea cheltuielilor efectiv realizate,
- b) la nivelul cheltuielilor efectiv realizate în limita valorii de contract, în situaţia în care valoarea aferentă indicatorilor realizaţi este mai mică sau egală cu nivelul cheltuielilor efectiv realizate”, mai scrie în nota de fundamentare.
Unele prevederi ale viitoare OUG ar urma să se aplice pe durata acestui an
”ART. I (1) Pentru unităţile sanitare publice cu paturi, inclusiv cele care au ca asociat unic unităţile administrativ-teritoriale, care furnizează servicii medicale spitaliceşti, în regim de spitalizare continuă, aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, decontarea lunară se face fără a mai fi necesară o regularizare trimestrială, după cum urmează:
- a) la nivelul valorii aferente indicatorilor realizaţi în limita valorii de contract, dacă se acoperă contravaloarea cheltuielilor efectiv realizate;
- b) la nivelul cheltuielilor efectiv realizate în limita valorii de contract, în situaţia în care valoarea aferentă indicatorilor realizaţi este mai mică sau egală cu nivelul cheltuielilor efectiv realizate.
(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile inclusiv pentru unităţile sanitare publice cu paturi aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, care acordă servicii în regim de spitalizare continuă pentru afecţiuni cronice.
ART. II Pentru serviciile medicale spitaliceşti acordate în regim de spitalizare de zi, efectuate de unităţile sanitare publice cu paturi, decontarea serviciilor se efectuează la nivelul realizat, prin acte adiţionale de suplimentare a sumelor contractate, după încheierea lunii în care serviciile au fost acordate, dacă a fost depăşit nivelul contractat.
ART. III – (1) Pentru unităţile sanitare care derulează Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică, precum şi pentru unităţile sanitare care derulează Subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afecţiuni oncologice realizat în regim de spitalizare de zi, decontarea serviciilor se efectuează la nivelul realizat, prin acte adiţionale de suplimentare a sumelor contractate, după încheierea lunii în care serviciile au fost acordate, dacă a fost depăşit nivelul contractat.
(2) Actele adiţionale de suplimentare a valorii de contract pentru situaţiile prevăzute la alin. (1), pentru acoperirea serviciilor acordate peste valoarea de contract, se vor încheia în limita sumelor alocate cu această destinaţie în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
(3) Decontarea serviciilor de dializă şi regularizarea trimestrială a acestora, precum şi a serviciilor de radioterapie se efectuează la nivelul realizat, prin încheierea de acte adiţionale de suplimentare a valorii de contract, în limita sumelor alocate cu această destinaţie în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
ART. IV Prevederile art. I, şi II se aplică până la data de 31 decembrie 2023”, este textul proiectului de OUG.
