Unii supravieţuitori ai unui infarct miocardic, care prezintă o stare stabilă şi au un risc relativ scăzut, pot să nu mai ia medicamentele prescrise frecvent din clasa cunoscută sub numele de betablocante după un an.
Datele reies dintr-un studiu clinic realizat în Coreea de Sud, care a inclus 2.540 de pacienţi care se recuperaseră după un infarct miocardic şi cărora le fuseseră prescrise betablocante, precum metoprolol, comercializat sub denumirea de Lopressor, şi atenolol.
Persoanele care au încetat să mai ia medicamentul după cel puţin 12 luni au prezentat un risc similar de deces, de alte atacuri de cord sau de spitalizare pentru insuficienţă cardiacă ca şi cele care au continuat administrarea, au raportat cercetătorii la reuniunea ştiinţifică a Colegiului American de Cardiologie din New Orleans.
La o durată medie de 3,5 ani, unul sau mai multe dintre aceste evenimente adverse grave au avut loc la 7,2% dintre cei care au întrerupt administrarea betablocantelor şi la 9% dintre cei care au continuat să le ia, conform detaliilor studiului publicat în The New England Journal of Medicine și citat de Agerpres.
Betablocantele, care scad frecvenţa cardiacă şi tensiunea arterială, au constituit mult timp elementul de bază al tratamentului pentru reducerea probabilităţii de evenimente cardiace ulterioare unui atac de cord.
Cu toate acestea, multe studii care confirmă beneficiile lor au fost efectuate cu zeci de ani în urmă, înainte ca procedurile şi medicamentele moderne să fie disponibile.
„În practică, în cazul pacienţilor stabili, în cazul cărora au trecut câţiva ani de la un infarct miocardic, se poate lua în considerare întreruperea tratamentului prin luarea unei decizii comune şi sub monitorizarea tensiunii arteriale şi a frecvenţei cardiace”, a declarat dr. Joo-Yong Hahn, coordonatorul studiului, de la Centrul Medical Samsung din Seul, citat într-un comunicat.
„Pentru pacienţii cu efecte secundare asociate betablocantelor – „oboseală, ameţeli, bradicardie, hipotensiune” – argumentele în favoarea întreruperii tratamentului sunt şi mai solide”.
Deoarece toţi pacienţii participanţi la studiu au fost recrutaţi în Coreea de Sud, iar printre ei se află relativ puţine femei, aceste rezultate ar putea să nu fie aplicabile pe scară largă, au notat oamenii de ştiinţă.
Potrivit statisticilor, bolile de inimă rămân principala cauză de deces în Uniunea Europeană (UE), cu 1,7 milioane de decese pe an. Un nou raport arată că 62 de milioane de europeni trăiesc cu boli cardiovasculare.
