Conferențiar universitar și medicul Laurenția Nicoleta Galeș de la Institutul Oncologic București a fost acuzată de pacienți pentru luare de mită, însă decizia judecătoarească a Tribunalului București a declarat-o nevinovată. Cum a fost posibil?
În apelul de sesizare, denunțătorii au declarat că i-au plătit medicului 5.0000 de lei pentru a afla informații despre starea de sănătate a tatălui aflat în comă: „Dânsa nu cere, dar cu toate astea trebuie să-i dăm…pentru a primi informaţii despre starea de sănătate a tatălui”, se arată în apelul de sesizare a faptelor de corupţie de la DGA.
În urma denunțului, medicului i s-a făcut dosar penal și i s-a pus telefonul sub ascultare, ocazie cu care i s-au mai adus incă două capete de acuzare.
Însă, în urma procesului, Tribunalul București a achitat-o pe doctorița Laurenția Nicoleta Galeș:
„În cauză, nu sunt probe certe, sigure, complete referitoare la vinovăţia inculpatei şi există îndoială cu privire la vinovăţia acesteia, astfel încât devine aplicabilă regula in dubio pro reo, orice îndoială operează în favoarea acesteia, iar această îndoială este echivalentă cu o probă pozitivă de nevinovăţie”, a concluzionat judecătorul.
Potrivit judecătorului, singurele probe cu privire la luarea de mită sunt acuzațiile din partea denunțătorilor, care au suferit contradicții.
„Singurele probe în acuzare sunt cele ale martorilor denunţători, chiar şi în declaraţiile acestora existând contradicţii.
Din analiza denunţurilor şi declaraţiilor de martori ulterioare nu se poate stabili în concret cine a dat banii, în ce perioadă, în ce condiţii, respectiv ce sume de bani au fost oferite. Toate aceste contradicţii semnalate în urma denunţurilor formulate nu au fost lămurite ulterior de către organul de urmărire penale. Singura declaraţie constantă a celor doi martori denunţători este aceea că sumele de bani au fost oferite întotdeaua în prezenţa altor persoane (aspect consemnat şi in rechizitoriu), respectiv medici rezidenţi şi asistente, însă aceste cadre medicale nu au avut vreodată vreo reacţie. Respectivele cadre medicale, fiind audiate atât în cursul urmăririi penale, cât şi în cursul judecăţii, nu au confirmat cele relevate de către martorii denuntători”, se mai arată în sentinţa Tribunalului Bucureşti.
Judecătorul a mai arătat că, „deşi denunţul a fost formulat la data de 10.04.2017, punerea în aplicare a unui număr de cinci mandate de interceptare telefon (mobil, fix, cabinet şi rezidenţi) şi a mandatelor de supraveghere audio, foto, video, s-a desfăşurat în intervalul 02.07.2018 – 24.04.2019”.
„Astfel după aproape un an şi jumătate, chiar judecătorul de drepturi şi libertăţi remarcând la un anumit moment dat, lipsa de justeţe privitoare la solicitarea acestor interceptări şi refuzând să mai aprobe prelungirea respectivelor mandate”, a mai reţinut judecătorul. În plus, magistratul care a dispus achitarea a mai reţinut că „în urma vizionarii/ascultării înregistrărilor, se constată că unele discuţii purtate nu sunt redate în mod exact, fiind omise anumite expresii, cuvinte, gesturi, în cazul unora nu se aude bine pe inregistrare, unele nu au fost redate, iar altora s-a dat o intrepretare greşită” „In susţinerea tezei că la dosarul cauzei nu există probe care să confirme acuzaţia reţinută în rechizitoriu în urma denunţurilor celor doi martori este chiar atitudinea martorului denunţător care a învederat instanţei că regretă că a formulat denunţul, că l-a făcut din furie, că reprezintă cuvântul acestuia împotriva inculpatei (fiind evident dubiul acestuia cu privire la posibilitatea dovedirii faptei), precum şi afirmaţia acestuia: ‹nu, nu am văzut-o (n.r. pe inculpată) să pună mana pe bani›”, se mai arată în sentinţa Tribunalului Bucureşti.
