Din cuprinsul articolului
Afirmația că „în România, acum peste 10.000 de ani, s-a născut civilizația umană” este adesea vehiculată în spațiul public, însă din perspectivă științifică și arheologică, această idee necesită nuanțare și contextualizare. Prezentăm mai jos principalele repere legate de prezența umană preistorică și începuturile civilizației pe teritoriul actual al României.
1. Prezența umană preistorică în România
Primele dovezi ale locuirii umane pe teritoriul României datează din Paleoliticul inferior, cu peste 1,5 milioane de ani în urmă. Descoperiri semnificative, precum cele de la Bugiulești (județul Vâlcea), atestă existența timpurie a hominizilor în această zonă. În Paleoliticul superior (aproximativ 40.000 – 10.000 î.Hr.), apar comunități de Homo sapiens. Un exemplu notabil este Peștera cu Oase (județul Caraș-Severin), unde au fost descoperite cele mai vechi fosile de Homo sapiens din Europa, datate la circa 40.000 de ani.
2. Civilizația umană și revoluția neolitică
Civilizația, în sens restrâns, presupune apariția agriculturii, așezărilor stabile, artizanatului și organizării sociale complexe. Aceste trăsături apar în Neolitic (aproximativ 6.000 – 2.700 î.Hr.) pe teritoriul României, odată cu dezvoltarea primelor culturi agricole. Printre cele mai importante culturi neolitice descoperite aici se numără Starčevo-Criș, Vinča și, ulterior, Cucuteni-Tripolia – una dintre cele mai avansate culturi preistorice europene.
3. Cultura Cucuteni-Tripolia – un reper al preistoriei europene
Cultura Cucuteni-Tripolia (cca. 5.500 – 2.750 î.Hr.) este recunoscută ca una dintre cele mai vechi și dezvoltate civilizații neolitice din Europa. Această cultură s-a remarcat prin ceramica pictată, locuințele organizate, centrele proto-urbane, practicile agricole avansate și structura socială complexă. Influența culturii Cucuteni a fost semnificativă pentru evoluția culturală a întregii regiuni.
4. Alte descoperiri arheologice deosebite
Pe teritoriul României au fost descoperite unele dintre cele mai vechi unelte și obiecte de artă, cum ar fi statuetele de la Hamangia (inclusiv celebrul „Gânditor de la Hamangia”, datat în jurul anului 5.000 î.Hr.), dar și vestigii de locuire permanentă (cum ar fi așezările de la Cârcea și Schela Cladovei). De asemenea, vestigiile de la Tărtăria (aproximativ 5.500 – 5.000 î.Hr.) includ tăblițe cu semne ce ar putea reprezenta cea mai veche formă de scriere din lume, conform unor teorii.
5. Concluzie
Civilizația umană, în sensul modern al cuvântului, nu s-a născut pe teritoriul actual al României, însă aici există unele dintre cele mai timpurii urme de cultură umană din Europa. România se remarcă prin descoperiri arheologice de excepție care atestă o prezență umană foarte veche și o dezvoltare culturală precoce, însă „nașterea civilizației” este un proces global, nu exclusiv local. Civilizațiile neolitice avansate, precum Cucuteni-Tripolia, au contribuit semnificativ la patrimoniul cultural european.
Surse suplimentare:
- Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” – istoric-arheologie.ro
- Enciclopedia României – Secțiunea Preistorie
- Academia Română, „Istoria României”
