Din cuprinsul articolului
Declinul cognitiv este adesea asociat cu uitarea frecventă, însă specialiștii atrag atenția că lucrurile nu stau întotdeauna așa. Primele semne pot fi mult mai subtile și, de multe ori, sunt trecute cu vederea sau puse pe seama oboselii ori a stresului.
Potrivit neurologului Remy Genthon, director științific al Fundației pentru Cercetarea Alzheimer, debutul declinului cognitiv nu este, în majoritatea cazurilor, legat de memorie, ci de schimbări de comportament.
Primul semn al declinului cognitiv nu este uitarea
Mulți oameni consideră că uitarea cheilor sau a ochelarilor este un semnal de alarmă. În realitate, aceste episoade sunt frecvente și, de cele mai multe ori, țin de lipsa de atenție, nu de o problemă neurologică.
„Este adesea vorba despre o problemă de atenție”, explică specialistul. În schimb, declinul cognitiv real se instalează treptat și se manifestă prin modificări discrete, dar persistente.
Primul semn important este unul comportamental. Mai exact, apare o pierdere a reperelor legate de propria persoană sau de obiceiurile cunoscute. De exemplu, o persoană organizată devine dezordonată, cineva punctual începe să întârzie frecvent, iar un jucător experimentat de cărți uită regulile jocului.
Aceste schimbări nu sunt întâmplătoare și nu apar izolat, ci se repetă și se accentuează în timp. Tocmai această transformare a modului de a fi ar trebui să ridice semne de întrebare.
Când memoria este afectată, problema este deja mai avansată
În momentul în care memoria începe să fie afectată în mod clar, situația este deja mai serioasă. Persoana nu își mai amintește evenimente recente nici măcar atunci când i se reamintesc, ceea ce indică faptul că informația nu a fost corect înregistrată.
Pe lângă problemele de memorie, pot apărea și tulburări de limbaj. Cuvintele nu mai vin la fel de ușor sau sunt înlocuite cu altele nepotrivite. În unele cazuri, persoana se poate rătăci în locuri familiare sau își pierde brusc interesul pentru activități care înainte îi făceau plăcere.
Apatia, retragerea socială și scăderea motivației, fără o tristețe evidentă, sunt alte semnale care nu ar trebui ignorate. De multe ori, aceste schimbări sunt observate mai întâi de cei din jur, nu de persoana afectată.
Ce trebuie făcut dacă apar astfel de semne
Primul pas recomandat de specialiști este consultul la medicul de familie. Acesta cunoaște istoricul pacientului și poate face diferența între o stare de oboseală, anxietate, depresie sau un posibil declin cognitiv.
Depistarea timpurie este esențială, deoarece permite adaptarea stilului de viață și încetinirea evoluției simptomelor. Există mai mulți factori care pot agrava situația și care pot fi corectați: diabetul dezechilibrat, hipertensiunea, lipsa somnului sau sedentarismul.
Menținerea unei vieți active, atât fizic, cât și social, joacă un rol important în sănătatea creierului.
De ce este important să nu ignori semnele
Specialiștii subliniază că nu există „semne mici” care să nu conteze. Chiar dacă unele simptome par banale, este mai sigur să fie evaluate de un medic.
Consultul nu implică riscuri, însă ignorarea unui posibil declin cognitiv poate duce la pierderea timpului prețios în care s-ar fi putut interveni.
În același timp, stimularea zilnică a creierului rămâne esențială. Activități precum cititul, plimbările, jocurile, conversațiile, gătitul sau învățarea unor lucruri noi contribuie la menținerea funcțiilor cognitive.
Creierul își păstrează capacitatea de adaptare pe tot parcursul vieții, iar cu cât este folosit mai mult, cu atât rămâne mai performant.
