BEIJING – În timp ce atenția globală a fost captivată de războiul semiconductorilor, China a orchestrat o schimbare de paradigmă în industria biotehnologică. De la o economie bazată în proporție de 90% pe medicamente generice (copii ieftine) la începutul anilor 2010, Beijingul a devenit astăzi principalul exportator de inovație medicală. O revoluție mult mai silențioasă și mai profundă a avut loc în laboratoarele din Shanghai și Suzhou.
China nu mai este „fabrica lumii” pentru copii chimice ieftine; a devenit centrul de comandă al inovației medicale globale.
Cifrele unei ascensiuni fulminante: Conform datelor recente, valoarea medicamentelor licențiate din China către Occident a explodat, atingând 48 de miliarde de dolari în 2024, o creștere de 15 ori față de anul 2020. Mai impresionant este faptul că ponderea acordurilor de licențiere globale cu firme chineze a urcat de la 5% la 48%, în timp ce cota SUA a scăzut dramatic la 29%.
Punctul de inflexiune a venit în 2017, odată cu aderarea la standardele internaționale ICH, dar adevărata lovitură de maestru a fost strategia „Fabricat în China 2025”. Prin subvenții masive și crearea de clustere tehnologice, statul a forțat o tranziție brutală dar eficientă: biotehnologia reprezintă acum 40% din portofoliul farmaceutic național.
Companii gigant precum AstraZeneca (aceasta a făcut o investiție de 2,5 miliarde de dolari în Beijing, spre exemplu) și Roche nu mai privesc China doar ca pe o piață de desfacere, ci ca pe o sursă critică de cercetare, investind miliarde de dolari în centre de R&D în Beijing și Shanghai. „Lumea a intrat în era standardului chinezesc”, afirmă analiștii, pe măsură ce „Dragonul” controlează acum aproape 90% din piața globală de licențiere pentru tehnologiile de ultimă oră împotriva cancerului.
