Din cuprinsul articolului
Durerea de cap cauze. Cel puțin o treime dintre noi va suferi de o tulburare cerebrală în timpul vieții, conform EFNA (European Federation of Neurological Associations). Migrena afectează unul din șase oameni și este una dintre principalele cauze de dizabilitate la nivel mondial.
În România, statistica se păstrează. Tulburările legate de migrene și cefalee sunt pe locul 9 în lista afecțiunilor care provoacă moarte și dizabilitate, conform Institute for Health Metrics and Evaluation (IHME). Același studiu arată că 3,8% dintre români au murit sau suferă de dizabilități din cauza durerilor de cap.
Migrena nu e doar o durere de cap
”16% din populația globului suferă de migrene. 80% dintre cei afectați au migrene episodice, în timp ce 15-20% suferă de migrene cronice. Ținând cont de faptul că populația este în continuă creștere la nivel mondial, putem să vorbim din ce în ce mai mult despre o legătură directă între creșterea prevalenței și stilul de viață modern”, spune Dr. Dan Mitrea, neurolog Neuroaxis.
Migrena nu e doar o durere de cap, este prima cauză de dizabilitate din lume la persoanele sub 50 de ani, spun specialiștii. Este o boală caracterizată prin durere severă a capului, tulburări cognitive, greață, vărsături, amețeli, vertij și sensibilitate la lumină, sunet și atingere.
De asemenea, deseori este asociată cu alte boli, cum ar fi accidentul vascular cerebral, bolile cardiace, epilepsia, depresia, durerea cronică. Pentru a ajuta pacienții să găsească ajutor și pentru a-și îmbunătăți calitatea vieții, diagnosticul precoce și accesul la un tratament eficient sunt vitale.
Durerea de cap poate fi simptomul hipertensiunii, a tumorilor sau a unui anevrism rupt
”Durerea de cap este un simptom, prin urmare poate să fie semnalul unei afecțiuni minore, precum cefaleea de tensiune (stres cotidian), dar poate indica și prezența unei tumori, a hipertensiunii, trombozei venoase, a unui anevrism rupt, traumatism sau chiar ruperea unui vas de sânge în creier, care poate să provoace AVC”, Dr. Dan Mitrea.
Migrena este clasată la nivel global ca fiind cea de-a șaptea cea mai debilitantă boală (responsabilă de 2,9% din anii de viață pierduți pentru invaliditate) și principala cauză a dizabilității în rândul tulburărilor neurologice. De altfel, proporția estimată a timpului petrecut cu migrenă în timpul unei vieți normale a unei persoane este de 5,3%. În acest context, se estimează că populația din Marea Britanie pierde 25 de milioane de zile de muncă sau școală în fiecare an din cauza migrenei.
De altfel, costul anual al tulburărilor cerebrale pentru economia UE este de peste 800 de miliarde de euro pe an.
Migrena este mai răspândită decât diabetul, epilepsia și astmul la un loc. Migrena cronică afectează de trei ori mai multe femei decât bărbați. Cercetările sugerează că 3000 de atacuri de migrenă apar în fiecare zi pentru fiecare milion de oameni. Acest lucru echivalează cu peste 190.000 de atacuri de migrenă în fiecare zi. Mai mult de trei sferturi dintre cei care suferă de migrenă au cel puțin un atac pe lună și mai mult de jumătate s-au confruntat cu simptome severe.
Migrena începe adesea la pubertate și îi afectează cel mai mult pe cei cu vârsta cuprinsă între 35 și 45 de ani, dar poate afecta și copii.
Atacurile severe o clasifică de către Organizația Mondială a Sănătății ca fiind una dintre cele mai ignorate boli, mai ales în comparație cu demența, quadriplegia și psihoza activă.
Migrena rămâne nediagnosticată și tratată necorespunzător la cel puțin 50% dintre pacienți, în timp ce mai puțin de jumătate dintre aceștia nici măcar nu consultă un medic.
Este unul dintre motivele pentru care durerile de cap sunt unele dintre cele mai frecvent menționate probleme de sănătate tratate cu terapii alternative.
”Lipsa de cercetare, studii și statistică în domeniul migrenei din țările cu venituri mici și medii este dezamăgitoare și alarmantă. Aici trăiesc aproape două treimi din populația lumii.
Migrenele și durerile de cap se numără printre cele mai răspândite tulburări la nivel mondial, însă importanța lor pentru sănătatea publică a fost recunoscută numai începând cu anul 2000.
