Congresul neurologilor. Care este principala preocupare a specialiştilor? Cum vor ajuta pacienții cu tulburări COGNITIVE

Congresul neurologilor. Care este principala preocupare a specialiştilor? Cum vor ajuta pacienții cu tulburări COGNITIVE
Congresul neurologilor. Care este principala preocupare a specialiştilor? Cum vor ajuta pacienții cu tulburări COGNITIVE

Neurorecuperarea pacienţilor, principala preocupare a specialiştilor. Tulburările de memorie, funcţiei executive, vorbire, percepţie spaţială, atenţie, calcul şi praxie, într-un cuvânt tulburări cognitive, reprezintă consecinţe frecvent întâlnite după o leziune cerebrală dobândită.

În particular după un accident vascular cerebral (AVC) sau o leziune cerebrală traumatică (TCC), dar şi ca efect al bolilor Alzeihmer sau Parkinson, rămânând o cauză majoră de dizabilitate.

În acest context, atât cercetarea fundamentală, cât şi neurologia clinică urmăresc cu predilecţie îmbunătăţirea substanţială a calităţii vieţii pacientului, acordând un interes crescut pentru ceea ce se numeşte astăzi , neurorecuperare sau neuroreabilitare.

Tratamentul specific al AVC reprezintă tratamentul fazei acute a bolii şi are ca obiectiv refacerea fluxului sangvin cerebral, limitarea extinderii infarctului cerebral şi salvarea neuronilor din zona de penumbră. Cuprinde terapia trombolitică, antiagregantă sau anticoagulantă în funcţie de cauza AVC. În termeni ştiinţifici, singura terapie medicamentoasă aprobată pentru tratamentul AVC este activatorul tisular al plasminogenului (rt-PA) în doza de 0,9 mg/kg intravenos, maximum 90 mg/pacient. Limitele trombolizei sunt legate în special de intervalul de timp scurs de la debutul AVC, beneficiul metodei depăşind riscul ei doar dacă se administrează în primele 4,5 ore de la debutul unui AVC. Conform studiilor clinice numărul pacienţilor care trebuie tratați cu rt-PA intravenos, pentru a obţine o recuperare completă a deficitului neurologic este de 2, în primele 90 minute, ajungând la 7, în primele 3 ore, respective la 14 pacienţi dacă tromboliza intravenoasă se efectuează între 3 şi 4,5 ore de la debutul AVC. Fereastra terapeutică extrem de îngustă, de maximum 4,5 ore de la debutul AVC, reprezintă una dintre limitările terapeutice extrem de importante care restricţionează foarte mult accesul pacienţilor la tratamentul specific al bolii, de aceea trebuie făcute toate eforturile pentru ca pacienții să ajungă într-un centru specializat în acest interval de timp.

Reabilitarea după accidentele vasculare cerebrale, traumatismele cranio cerebrale sau vertebromedulare nu mai constă doar în terapie fizică. Acum există tipuri speciale de training, terapie asistată de roboţi, stimulare farmacologică şi nonfarmacologică a creierului, în combinaţie personalizată”, a reiterat prof. dr. Dafin Mureşanu.

În cazul traumatismelor cerebrale , acestea reprezintă o patologie complexă care ridică numeroase probleme, atât în faza acută, dar mai ales în cea de recuperare. Mulți dintre cei care au suferit un traumatism cranian, prezintă sechele, chiar și cei cu traumatisme craniene ușoare.

Tulburările cognitive (atenție, memorie, limbaj, percepție), afective și comportamentale sunt cele mai frecvente și importante cu care se confruntă acești pacienți, ele având un impact deosebit și asupra famililor, dar și a societății. Aceste deficite determină o dependență socială a bolnavilor, chiar în absența unor dizabilități fizice, afectând capacitatea de muncă, relațiile familiale, activitățile zilnice. În acest context, recuperarea neuropsihologică este esențială.

Recuperarea funcţiilor neurologice reprezintă un proces dinamic, multifactorial diferit de la un pacient la altul, făcând imposibil de găsit o singură terapie ideală, perfectă, pentru toţi pacienţii. Mai exact, recuperarea se constituie într-un un proces continuu, dinamic, care trebuie început în spital la indicaţiile şi sub supravegherea unei echipe multidisciplinare formată din medicini neurologi, asistente medicale, kinetoterapeuţi, logopezi, psihologi, asistenţi sociali precizează prof.dr.Dafin Mureşanu.

Acesta a adăugat că „în timpul terapiei fizice pacienţii sunt ghidaţi prin intermediul exerciţiilor să încerce să îşi recâştige abilităţile pierdute. Recuperarea trebuie să continue și în condiții domestice, la domiciliu pacientului, intensitatea și durata acesteia depinzând atât de statusul clinic al pacientului, cât și de condițiile familiale, deoarece ei au nevoie de ajutorul și supraveghere din partea celor apropiați”.

Pentru unii pacienți, traumatismul cranian reprezintă debutul unei boli care durează toată viața. De aceea un management adecvat presupune existența unor echipe multidisciplinare care să asigure un tratament individualizat, iar pregătirea specialiștilor în acest domeniu este mai mult decât necesară şi obligatorie.

Cercetători dedicaţi lumii ştiinţifice neurologice medicale se reunesc periodic pentru a dezbate temele de actualitate, dar şi cele mai recente descoperiri din domeniu , împreună cu profesori şi medici din domeniul neurologiei, neurochirurgiei şi neuroştiinţelor.

În cadrul celei de-a-XIV-a ediții a Congresului Societății pentru Studiul Neuroprotectiei și Neuroplasticității(SSNN) și a celei de-a XVI-a ediții a Congresului Academy for Multidisciplinary Neurotraumatology (AMN), cercetarea științifică neurologică mondială a reunit peste 200 de specialiști

Ampla manifestare a avut loc între 4 şi 5 octombrie 2018, în Spania, unde au participat mai bine de 200 de personalităţi ale lumii medicale neurologice mondiale din ţări precum SUA, Rusia, Germania, Israel, Polonia, Elveţia, Suedia, Austria, Italia, Spania şi România. 

În organizarea acestui eveniment s-au alăturat Societatea de Neurologie din România, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” din Cluj Napoca, Academia de Ştiinţe Medicale din România şi Institutul de Cercetare RoNeuro din Cluj Napoca.

Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) a fost înființată în 2005 de către un grup internaţional de medici şi cercetători, la inițiativa Prof. dr. Dafin F. Mureşanu, de la Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, şi a Prof. dr. Ovidiu Băjenaru de la Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti. SSNN este o organizaţie ştiinţifică dedicată cercetării fundamentale şi clinice, crearea unui forum de discuţii pentru a contribui la o mai bună înțelegere a proceselor neurobioligice endogene și dezvoltarea unor strategii terapeutice farmacologice şi non-farmacologice în domeniul neuroprotecției şi neuroregenerării.

0 distribuiri
comentarii pe aceasta pagina postate direct pe Facebook