Din cuprinsul articolului
O nouă cercetare a descoperit neuroni din creier care detectează și răspund la modificările nivelului de zahăr din sânge.
Potrivit autorilor studiului publicat online în revista Diabetes, înțelegerea acestui sistem de detectare a zahărului din sânge ar putea oferi o mai bună înțelegere a modului în care creierul nostru reglează glicemia. Astfel, medicii vor putea avea posibilităţi terapeutice extinse pentru bolile metabolice, precum diabetul și obezitatea.
În acest nou studiu, cercetătorii au monitorizat în timp real atât nivelul de zahăr din sânge, cât și activitatea neuronilor din hipotalamusul șoarecilor conștienți. Ei au descoperit că, atunci când nivelul de zahăr din sânge crește, activitatea acestui tip de neuroni scade rapid.
„Știm de multă vreme că mulți neuroni pot detecta zahărul la nivel local în creier”, a declarat dr. Michael Schwartz, endocrinolog la facultatea de medicină a Universității din Washington (UW) din Seattle, și director al Institutului de Diabet UW Medicine.
Ceea ce aduce nou acest studiu este dovada că un subset de neuroni localizați în hipotalamus poate detecta și răspunde la zahărul din fluxul sanguin propriu-zis, în același mod ca celulele din pancreas care secretă insulină.
Cercetătorii speculează că acești neuroni detectează și răspund la variația glicemiei transmisă de neuronii senzoriali care alimentează vasculatura (mai degrabă decât la nivelul de zahăr din creier, care se modifică mult mai lent), a precizat dr. Schwartz.
Aceste informații senzoriale sunt apoi transmise la unul sau mai mulți neurocircuite care controlează nivelul de zahăr din sânge împreună cu pancreasul, care produce insulină pentru organism.
Legătura dintre neuroni şi zahăr
Din punct de vedere clinic, acest lucru este important deoarece, atunci când tratează pacienții cu diabet, medicii constată adesea că sistemul pacienților menține în mod activ un nivel ridicat al zahărului din sânge, probabil „pentru că așa crede creierul că ar trebui să fie nivelul de zahăr din sânge”, a spus Schwartz. „De exemplu, dacă o glicemie normală este de 100, un pacient cu diabet poate foarte bine să aibă o glicemie de peste 300″, a spus el.
„Dacă a fost la acest nivel ridicat timp de zile sau săptămâni, iar dacă îl reduceți brusc la 100, creierul va crede că este prea scăzut și va încerca să crească din nou nivelul de zahăr din sânge”, a precizat specialistul.
Această dovadă că diabetul este asociat cu o capacitate deficitară a creierului de a simți nivelul de zahăr din sânge sugerează că, în viitor, inversarea acestui tip de defect de detecție ar putea permite creierului să controleze glicemia într-un mod mai adecvat, sunt concluziile studiului, potrivit sursei citate de 360medical.ro.
