Sari la conținut

Nodulii tiroidieni: când provoacă îngrijorare și când devin periculoși. Principalele semnale de alarmă

Glanda tiroida
Sursă foto: arhiva Doctorul Zilei
Glanda tiroida

Nodulii tiroidieni sunt formaţiuni anormale care apar în interiorul sau în jurul glandei tiroide. O persoană poate avea unul sau mai mulţi noduli tiroidieni. De altfel, aceştia sunt destul de frecvenţi, deoarece 50% dintre oameni dezvoltă cel puţin un nodul până la vârsta de 60 de ani, potrivit specialiştilor.

Unii noduli tiroidieni sunt usor de simtit la atingere, insa nu si cei mai mici de 1 centimetru (cm) sau cei localizati adanc in glanda tiroida. În unele cazuri, un nodul poate deveni hiperactiv și poate produce cantități crescute de hormoni tiroidieni.

Doar 5% dintre nodulii tiroideni sunt cancerigeni

După cum raportează experții în Mayo Clinic, mai mult de 90% dintre nodulii la adulți sunt necancerosi (benign), dar pot reprezenta cancer tiroidian în aproximativ 4-6,5% din cazuri. Deși majoritatea nodulilor tiroidieni nu sunt canceri, uneori pot fi un semn al și/sau cauza bolii tiroidiene (tiroidită).

Noduli tiroidieni: când să vă faceți griji

În cele mai multe cazuri, nodulii tiroidieni nu reprezintă un motiv de îngrijorare. Dar, deși marea majoritate sunt benigni, unii noduli tiroidieni pot fi cancerigeni. Din acest motiv, ar trebui să consultați un medic pentru a evalua nodul pentru a vă asigura că este benign. Ca și în cazul altor tipuri de cancer, cu cât este diagnosticat și tratat mai devreme, cu atât mai bine.

Un astfel de nodul poate fi o tumoră benignă (adenomul tiroidian) sau poate fi un neoplasm malign (cancer tiroidian), cum ar fi: cancerul tiroidian papilar, cancerul tiroidian folicular, cancerul tiroidian medular și cancerul tiroidian anaplastic.

Riscul de apariție al nodulilor tiroidieni este mai mare la femei decât la bărbați, iar incidența crește odată cu vârsta. De asemenea, riscul este mai mare în rândul persoanelor expuse la radiațiile de pe urma tratamentelor medicale sau la cele care au o boala autoimună numita tiroidita Hashimoto, care este cea mai frecventă cauza a hipotiroidismului (când glanda tiroida este subactivă).

În unele cazuri, un nodul poate deveni hiperactiv și poate produce cantități crescute de hormoni tiroidieni. În aceste cazuri, este un așa-numit „adenom toxic” și apar simptomele hipertiroidismului:

– Tahicardie, palpitații
– Nervozitate
– Anxietate
– Nervozitate
– Insomnii
– Instabilitate emoțională
– Tremurări ale mâinilor
– Transpirație excesivă
– Diaree
– Pierdere în greutate inexplicabilă, în ciuda apetitului crescut
– Intoleranţa la căldură
– Slăbiciune musculară
– Căderea părului

Există, de asemenea, simptome specifice hipotiroidismului (producției deficitare de hormoni tiroidieni), care pot fi asociate cu nodulii tiroidieni. Astfel, putem întâlni:

  • Oboseală excesivă și inexplicabilă;
  • Creștere în greutate;
  • Piele uscată și păr friabil;
  • Constipatie;
  • Sensibilitate la temperaturi scăzute;
  • Stări emoționale modificate.

De regulă, nodulii tiroidieni pot fi observaţi fie de către pacient însuși, fie de o altă persoană din mediul său. În alte cazuri pot fi simțiţi la palpare. Cu toate acestea, chiar și nodulii foarte mari pot să nu fie detectați prin inspecție și palpare și acest lucru poate apărea atunci când sunt localizați adânc în interiorul tiroidei, dar pot fi depistaţi prin intermediul unei echografii.

Se estimează că – dacă populația generală este supusă unui control cu ​​ultrasunete – se vor găsi noduli într-un procent foarte mare care ajunge la 60-70%.

Ce investigații sunt necesare?

Principalele investigaţii medicale pentru identificarea tipului de nodul tiroidian se referă la dozarea nivelurile hormonilor T3,T4,TSH. Pentru început se va face şi o ecografie tiroidiană, prim care medicul va evalua dimensiunea glandei tiroide și informațiile specifice despre orice noduli, inclusiv dacă un nodul este solid sau un sac plin cu lichid numit chist.

De asemenea, medicul endocrinolog poate recomanda testarea Tg și TgAb. Tiroglobulina (Tg) este o proteină produsă în mod natural de tiroidă, precum și de cancerul tiroidian diferențiat. După tratament, ar trebui să existe niveluri foarte scăzute de tiroglobulină în sânge, deoarece scopul tratamentului este îndepărtarea tuturor celulelor tiroidiene.

Dacă Tg crește după o intervenție chirurgicală și/sau iod radioactiv, poate fi un semn al unui cancer avansat. Un test de marker tumoral poate fi făcut pentru a măsura nivelul Tg al corpului înainte, în timpul și / sau după tratament.

Există şi un test pentru anticorpii tiroglobulinici (TgAb), care sunt proteine ​​produse de organism pentru a ataca tiroglobulina care apar la unii pacienți. Dacă se găsește TgAb, se știe că interferează cu rezultatele testului de nivel Tg.

Teste de marker tumoral şi biopsie

În cazul cancerului medular tiroidian, se pot efectua şi testele de marker tumoral pentru a verifica nivelurile ridicate de calcitonină și antigen carcinoembrionar (CEA). De asemenea, medicul trebuie să recomande un test de sânge pentru a verifica prezența proto-oncogenelor RET , în special dacă există antecedente familiale de MTC.

Biopsie prin aspirația cu ac fin –  obținerea  unei cantități mici de țesut pentru examinare la microscop, care  poate arăta  dacă un nodul este canceros sau benign  În timpul acestei proceduri, medicul îndepărtează celulele din nodul care sunt apoi examinate de un citopatolog, potrivit doc.ro. Un citopatolog este un medic specializat în analiza celulelor și a țesuturilor pentru diagnosticarea bolii. Acest test se face adesea cu ajutorul unui ac fin de aspirație, cu anestezie locală, sub ghidaj ecografic.

Biopsie chirurgicală. Dacă biopsia de aspirație a acului nu este clară, medicul poate sugera o biopsie în care nodulul și eventual lobul afectat al tiroidei vor fi îndepărtați prin intervenție chirurgicală.

Îndepărtarea nodulului singur nu este de obicei recomandată din cauza potențialului de a elimina incomplet tumoarea potențial canceroasă fără suficiente margini, care este o zonă de țesut din jurul nodulului. Această procedură se face de obicei sub anestezie generală. Poate necesita și o zi de spitalizare.

Elena Marinescu

Elena Marinescu are o vasta experienţă profesională în audiovizual, presa scrisă şi online. A avut colaborări cu publicaţii importante din media, precum "România Liberă", "Capital" sau "Taifasuri", şi se ocupă de domeniul medical de aproape 15 ani.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel