Din cuprinsul articolului
Vara este, în general, percepută ca un sezon al relaxării, concediilor și plăcerilor simple. Însă, în realitate, valurile de căldură extremă care afectează tot mai frecvent Europa – inclusiv România – au un impact mai profund decât ne imaginăm. Dincolo de disconfortul fizic, canicula afectează sănătatea psihică și echilibrul emoțional, susțin specialiștii în sănătate publică.
Organismul uman are un sistem eficient de termoreglare, dar acest „termostat biologic” vine cu un cost. Pentru a-și menține temperatura internă în limite normale, corpul intră într-o stare de stres fiziologic – iar asta se reflectă rapid în starea psihică.
Ce se întâmplă în corpul nostru când temperaturile trec de 35 de grade Celsius
Potrivit specialistei spaniole Marián García, cunoscută și ca Boticaria García, organismul activează două mecanisme esențiale pentru a combate căldura extremă:
- Vasodilatația – dilatarea vaselor de sânge pentru a permite eliminarea căldurii prin piele.
- Transpirația intensă, care facilitează evaporarea căldurii, dar duce și la pierderi importante de lichide și electroliți.
Ambele procese necesită un efort suplimentar din partea corpului, în special din partea sistemului cardiovascular. Inima este solicitată intens pentru a pompa sângele către piele, iar odată cu transpirația pierdem nu doar apă, ci și minerale esențiale pentru funcționarea sistemului nervos.
Aceste procese au consecințe directe asupra stării noastre mentale: oboseală, iritabilitate, confuzie și chiar episoade de anxietate.
„Nu este doar o impresie că te simți mai epuizat sau mai puțin productiv în zilele toride. Există un mecanism biologic real în spate”, explică Marián García, potrivit Adevărul.
Căldura, un factor de stres psihologic ignorat
În mod obișnuit, ne concentrăm pe prevenirea insolației și a arsurilor solare, însă efectele termice asupra creierului sunt rareori discutate. Multe persoane se confruntă cu:
- Tulburări de somn;
- Scăderea concentrării;
- Fluctuații ale stării de spirit;
- Randament intelectual redus.
Aceste simptome sunt rezultatul unui dezechilibru în zona hipotalamusului – centrul din creier care reglează temperatura corporală, foamea, setea, somnul și eliberarea hormonilor.
Unul dintre acești hormoni este cortizolul, cunoscut drept „hormonul stresului”. Când corpul este expus la căldură excesivă, cortizolul este secretat în cantități mai mari, accentuând stările de tensiune, iritabilitate și epuizare.
Pe termen lung, suprasolicitarea termică poate contribui la dezvoltarea tulburărilor de dispoziție, în special în cazul persoanelor vulnerabile, cum sunt vârstnicii, copiii și cei care suferă deja de anxietate sau depresie.
În plus, performanțele cognitive sunt afectate. Mai multe studii au arătat că expunerea prelungită la temperaturi ridicate poate reduce capacitatea de luare a deciziilor, încetini reacțiile și chiar afecta memoria pe termen scurt.
Sfaturi esențiale pentru a-ți proteja sănătatea mentală și fizică în timpul caniculei
1. Adoptă o rutină vestimentară adecvată
Poartă haine ușoare, în culori deschise, confecționate din fibre naturale precum bumbacul sau inul. Evită materialele sintetice care împiedică pielea să respire.
2. Protejează-te de soare
Utilizează cremă cu factor de protecție ridicat (SPF 30 sau mai mare), aplicată din două în două ore. Pălăriile, ochelarii de soare și umbrelele sunt aliați esențiali pentru prevenirea supraîncălzirii și a arsurilor solare, care afectează termoreglarea.
3. Hidratează-te constant
Bea apă regulat, chiar și atunci când nu simți sete. Transpirația excesivă duce la pierderi de lichide și electroliți, iar deshidratarea poate declanșa amețeli, slăbiciune și iritabilitate.
Evita băuturile alcoolice, carbogazoase sau cu cafeină în exces, deoarece acestea pot accentua deshidratarea.
4. Ai grijă la medicație
Anumite medicamente (pentru hipertensiune, depresie, alergii etc.) pot modifica modul în care organismul reacționează la căldură. Consultă medicul sau farmacistul dacă urmezi un tratament și resimți simptome neobișnuite în timpul valurilor de caniculă.
5. Evită expunerea la soare între orele 11:00 și 16:00
Este intervalul în care razele UV sunt cele mai puternice, iar riscul de insolație sau colaps termic este crescut. Dacă trebuie să ieși din casă, caută locuri umbroase și nu uita de hidratare.
6. Creează un mediu răcoros acasă sau la birou
Ventilatoarele și aparatele de aer condiționat sunt utile, dar folosește-le cu măsură și evită expunerea directă. Închide ferestrele și trage jaluzelele în timpul zilei pentru a menține temperatura interioară scăzută.
Vara nu e o pauză pentru organism: cum ne menținem echilibrul mental în zilele toride
În contextul schimbărilor climatice și al verilor tot mai fierbinți, adaptarea la temperaturi extreme a devenit o necesitate, nu un moft. Corpul nostru muncește intens pentru a menține o stare de echilibru, iar acest efort poate afecta mintea.
Nu ignora semnele de epuizare psihică: iritabilitatea accentuată, dificultățile de somn, lipsa de motivație sau senzația de oboseală constantă pot fi semnale că organismul tău are nevoie de o pauză.
Adoptă o rutină calmă, dormi suficient, hidratează-te bine și fă pauze regulate dacă lucrezi în condiții de stres sau căldură. Iar dacă simptomele persistă, discută cu un medic sau un psiholog, mai ales dacă ai un istoric de tulburări emoționale.
Canicula nu înseamnă doar disconfort termic, ci un stres complex asupra întregului organism – de la inimă și piele, până la creier și emoții. Temperaturile ridicate afectează randamentul, starea de spirit, somnul și chiar relațiile interpersonale.
Vara nu trebuie să devină un test de supraviețuire, ci o perioadă de adaptare inteligentă. Prin câteva măsuri simple și prin conștientizarea efectelor mai puțin vizibile ale căldurii, ne putem proteja atât fizic, cât și mental.
