Din cuprinsul articolului
O schimbare esențială în modul în care direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului colaborează cu serviciile publice locale de asistență socială a fost oficializată recent, printr-o hotărâre de guvern. Este vorba despre actualizarea metodologiei de lucru privind prevenirea separării copilului de familie, o măsură care vizează îmbunătățirea intervențiilor și identificarea timpurie a situațiilor de risc, inclusiv în cazul copiilor ai căror părinți lucrează în străinătate.
Un cadru unitar pentru prevenirea separării copilului de familie
Modificările au fost aduse prin Hotărârea Guvernului nr. 612/2025 și reprezintă un pas firesc după intrarea în vigoare a Legii 156/2023 privind organizarea activității de prevenire a separării copilului de familie. Această lege a introdus un instrument-cheie – Observatorul național al copilului – o platformă informatică ce permite autorităților locale să înregistreze și să monitorizeze copiii aflați în situații de risc familial.
Noua metodologie stabilește o procedură standardizată care trebuie aplicată de toate autoritățile locale. Scopul este ca toți copiii vulnerabili să fie identificați pe baza acelorași principii și criterii, indiferent de comunitatea din care provin. Astfel, sunt definite etapele clare de lucru pentru identificarea familiilor aflate în dificultate, cu accent pe intervenția timpurie și sprijinul concret oferit înainte de apariția unor crize majore.
Cine intră în atenția autorităților
Familiile vizate pentru monitorizare sunt cele care se confruntă cu vulnerabilități evidente. În această categorie intră, în mod special, familiile care beneficiază de ajutoare sociale, cele în care părinții sunt plecați la muncă în afara țării, familiile care au avut sau au copii în sistemul de protecție specială, cele care au în grijă copii cu cerințe educaționale speciale sau care includ membri adulți cu dizabilități grave.
Pe baza acestor criterii, serviciile de asistență socială locale vor întocmi o listă a familiilor potențial expuse riscului de separare. Ulterior, se completează o fișă de observație, iar în termen de cel mult 72 de ore de la completare, asistentul social are obligația legală de a merge la domiciliul familiei pentru a evalua situația și a înregistra copilul sau copiii în platforma Observatorului național al copilului.
Mecanisme clare și sancțiuni pentru neglijență
Noile prevederi nu sunt doar orientative, ci și coercitive. În cazul în care un angajat din asistența socială nu își respectă obligațiile legale privind completarea fișei de observație sau înregistrarea în Observator, poate fi sancționat cu amenzi de până la 5.000 de lei. Această măsură subliniază responsabilitatea reală a personalului social implicat în protecția copilului și nevoia de acțiune promptă și coerentă.
Schimbarea adusă metodologiei de colaborare între instituțiile sociale marchează o etapă importantă în consolidarea sistemului de prevenire a separării copilului de familie. Într-un context în care migrația economică, sărăcia sau lipsa accesului la servicii pot expune copiii la riscuri majore, România face un pas concret pentru ca prevenția să devină regula, nu excepția. Colaborarea eficientă, intervenția timpurie și responsabilizarea autorităților sunt esențiale pentru protejarea drepturilor copilului și susținerea familiilor vulnerabile din comunitățile românești.
