Din cuprinsul articolului
Colegiul Medicilor din România (CMR) a adoptat un nou Cod de Deontologie Medicală, primul document de acest fel actualizat după aproape un deceniu. Noile prevederi, care vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2026, stabilesc reguli ferme privind comunicarea publică a medicilor, limitele utilizării inteligenței artificiale în medicină și responsabilitățile profesionale în era digitalizării.
Documentul a fost aprobat de Adunarea Generală Națională a CMR și urmează să fie publicat în Monitorul Oficial.
Ce aduce noul Cod: de la combaterea dezinformării la etica în telemedicină
Potrivit CMR, revizuirea codului a fost necesară pentru a adapta normele profesionale la realitățile medicinei actuale, marcate de digitalizare, expansiunea telemedicinei și apariția instrumentelor bazate pe inteligență artificială.
„Noul Cod a fost actualizat și adaptat în concordanță cu standardele europene, prevederile legislative actuale și evoluția medicinei, pentru a răspunde noilor provocări din practica medicală și pentru a consolida respectul pentru pacienți și încrederea publică în profesie”, se arată în comunicatul Colegiului Medicilor.
Unul dintre cele mai importante articole interzice în mod explicit promovarea informațiilor pseudoștiințifice sau neverificate. Medicii au obligația de a respecta principiul medicinei bazate pe dovezi, iar opiniile publice trebuie fundamentate pe date științifice verificabile, acceptate de comunitatea medicală.
Astfel, constituie faptă nedeontologică folosirea autorității profesionale pentru a acredita teorii sau tratamente fără susținere științifică.
Reguli pentru comunicarea online și rețelele sociale
Codul actualizat introduce un capitol dedicat comunicării publice și publicității medicale, o zonă gri până acum în legislația medicală românească.
Informațiile publicate de medici, fie în mass-media, fie pe platforme digitale, trebuie să fie corecte, neutre și verificabile. Sunt interzise formulările care pot induce așteptări nerealiste, promisiunile de rezultate garantate sau comparațiile între medici ori clinici.
„Imaginea profesiei medicale trebuie protejată, iar publicul are dreptul să primească informații corecte și bazate pe dovezi”, subliniază comunicatul CMR.
Pentru prima dată, sunt reglementate canalele de comunicare acceptate și responsabilitatea medicilor care folosesc rețelele sociale. Scopul este evitarea situațiilor în care opiniile personale sunt confundate cu recomandări medicale oficiale.
Inteligența artificială în actul medical: instrument, nu decident
Un capitol separat este dedicat utilizării inteligenței artificiale (AI). Conform noului Cod, AI poate fi folosită doar ca instrument auxiliar în practica medicală, fără a substitui raționamentul clinic al medicului.
Deciziile privind diagnosticul, tratamentul și conduita terapeutică trebuie să rămână exclusiv în competența specialistului, care poartă întreaga responsabilitate profesională.
Prin această formulare, CMR aliniază reglementările românești la Recomandarea Comitetului de Bioetică al Consiliului Europei (2023), care subliniază că „tehnologia nu poate înlocui judecata clinică și răspunderea morală a medicului”.
Telemedicina: oportunitate, dar cu reguli clare
Codul de Deontologie definește pentru prima dată limitele practicii medicale la distanță. Telemedicina este permisă doar cu respectarea consimțământului informat și a confidențialității pacientului, iar consultațiile online nu pot înlocui complet evaluarea clinică directă.
Potrivit CMR, aceste reguli sunt inspirate din ghidurile Federației Europene a Medicilor (CPME) și din standardele OMS privind sănătatea digitală.
„Digitalizarea aduce beneficii incontestabile, dar și riscuri. Scopul nostru este ca inovația să servească pacientul, fără a compromite calitatea actului medical”, au transmis reprezentanții Colegiului.
Combaterea dezinformării medicale, prioritate oficială
Prin acest nou cod, Colegiul Medicilor face un pas explicit în direcția combaterii dezinformării medicale — o problemă accentuată în timpul pandemiei și perpetuată de influenceri care promovează terapii nevalidate.
Articolele revizuite stabilesc clar că medicii nu pot folosi statutul profesional pentru a susține tratamente „miraculoase” sau teorii contrare consensului științific.
„Este o măsură necesară într-o perioadă în care discursul pseudoștiințific a devenit tot mai vizibil. Medicul are datoria de a proteja sănătatea publică și prin modul în care comunică”, spune dr. Vasile Astărăstoae, fost președinte al CMR, într-o analiză publicată de Viața Medicală.
Reguli privind relația medic–pacient și conduita profesională
Noul cod reafirmă principiile clasice ale eticii medicale: prioritatea interesului pacientului, respectul pentru demnitatea umană, nediscriminarea și independența profesională.
Medicul trebuie să asigure îngrijiri paliative fără discriminare pe criterii de vârstă, diagnostic sau prognostic. În plus, este garantat dreptul pacientului la a doua opinie medicală, iar relația medic–pacient este definită ca una strict profesională, bazată pe consimțământ informat.
Codul interzice, de asemenea, denigrarea colegilor, promovând colaborarea și solidaritatea profesională. În caz de conflicte, medierea prin comisiile de litigii ale CMR devine obligatorie înaintea oricărei acțiuni publice.
De ce este important acest cod
România nu avea, până acum, o reglementare detaliată privind utilizarea rețelelor sociale de către medici, iar folosirea inteligenței artificiale în diagnostic era complet nedefinită din punct de vedere etic.
Actualizarea codului plasează România în rând cu țările Uniunii Europene care au deja reglementări etice pentru digital health, precum Franța, Italia sau Olanda.
Documentul consolidează încrederea publicului într-o profesie afectată în ultimii ani de scandaluri și de valuri de dezinformare, în special online.
Ce urmează
Codul de Deontologie Medicală va fi publicat în Monitorul Oficial și devine obligatoriu pentru toți medicii membri ai CMR, inclusiv pentru cei care practică temporar sau ocazional în România.
Aplicarea efectivă a noilor reguli va începe la 1 ianuarie 2026, iar Colegiul Medicilor pregătește campanii de informare și sesiuni de instruire pentru personalul medical.
Prin această reformă, sistemul medical românesc încearcă să recâștige echilibrul dintre inovație, etică și încrederea pacientului — o provocare care definește medicina modernă, în România și în lume.
