Din cuprinsul articolului
Scandalul concediilor medicale intră într-o nouă etapă. După ce Guvernul a decis eliminarea plății pentru prima zi de boală, proiectul normelor de aplicare pregătit de Casa Națională de Asigurări de Sănătate aduce o schimbare suplimentară: prima zi neplătită trebuie să fie o zi lucrătoare, chiar dacă îmbolnăvirea apare într-un weekend sau într-o sărbătoare legală.
Consultanții fiscali avertizează că această interpretare introduce, practic, o a doua zi fără plată, peste cea prevăzută deja de ordonanța de urgență. Între timp, la Avocatul Poporului se adună sesizări din partea salariaților, sindicatelor și organizațiilor de pacienți, care cer anularea noii reguli.
Ce spune ordonanța și ce adaugă normele CNAS
Actul normativ adoptat de Guvern prevede că prima zi de concediu medical nu mai este plătită, măsură valabilă din această lună până la finalul anului viitor. Concediul medical se acordă pe zile calendaristice, nu pe zile lucrătoare.
În proiectul normelor CNAS apare însă o nuanță esențială: dacă prima zi de boală cade într-o zi nelucrătoare, aceasta nu mai este considerată ziua neplătită. În schimb, se scade prima zi lucrătoare din concediu.
Consultanții fiscali atrag atenția că normele nu pot modifica ordonanța de bază. În forma actuală, spun ei, salariații care se îmbolnăvesc în weekend sunt penalizați suplimentar, pierzând încă o zi de indemnizație.
Lovitură directă pentru cei cu venituri mici
Cei mai afectați sunt angajații plătiți cu salariul minim. Pentru prima săptămână de boală, indemnizația a fost deja redusă la aproximativ 55% din venit, ceea ce înseamnă în jur de 59 de lei net pe zi, fără alte deduceri. O zi suplimentară fără plată adâncește și mai mult pierderea.
În practică, tot mai mulți salariați aleg să își ia concediu de odihnă ca să se trateze, o soluție de avarie care mută costul bolii exclusiv pe umerii angajatului. Sunt afectate inclusiv femeile însărcinate care ar trebui să beneficieze de concediu medical înaintea celui de maternitate.
Sindicatele și pacienții cer intervenția Avocatului Poporului
Mai multe confederații sindicale au solicitat Avocatului Poporului să atace ordonanța la Curtea Constituțională.
„Este o pedeapsă colectivă. O aberație care pune sub semnul întrebării întregul sistem de asigurări de sănătate”, a declarat Bogdan Hossu, președintele CNS Cartel Alfa. „Lucrătorii plătesc contribuții în mod constant și este normal să beneficieze de ele atunci când se îmbolnăvesc.”
Și organizațiile de pacienți avertizează că noile reguli lovesc în special în persoanele vulnerabile. Cezar Irimia, președintele Alianței Pacienților Cronici, spune că măsura încalcă dreptul la sănătate și dreptul la viață, iar federația pe care o reprezintă ia în calcul inclusiv sesizarea Curții Europene a Drepturilor Omului.
Bolnavii cronici și pacienții oncologici cer să fie exceptați explicit de la ziua neplătită, argumentând că pentru ei concediul medical nu este opțional, ci parte din tratament.
De ce contestă specialiștii normele CNAS
Potrivit legislației actuale, concediul medical se acordă pe zile calendaristice. Interpretarea CNAS mută însă ziua neplătită pe prima zi lucrătoare, ceea ce contrazice textul ordonanței.
Consultanții fiscali subliniază că un act administrativ secundar nu poate modifica o ordonanță de urgență. Dacă normele rămân în această formă, ele riscă să fie invalidate în instanță.
Mai mult, măsura îi pedepsește tocmai pe cei care se îmbolnăvesc „neconvenabil” — în weekend sau de sărbători — o situație care nu ține de voința angajatului.
Avocatul Poporului analizează sesizările
Reprezentanții Avocatului Poporului au transmis că toate solicitările privind concediile medicale sunt în analiză și că instituția va anunța în zilele următoare dacă va sesiza Curtea Constituțională.
Între timp, conducerea CNAS nu a oferit un punct de vedere oficial asupra criticilor legate de normele de aplicare.
Un sistem care îi tratează la fel pe bolnavi și pe fraudatori
Una dintre cele mai dure critici aduse noii reglementări este că îi sancționează pe toți angajații pentru abuzurile unei minorități. Sindicatele spun că ziua neplătită nu va descuraja concediile medicale obținute fraudulos, dar va afecta direct persoanele care chiar au nevoie de tratament și repaus.
Pentru mulți salariați, mesajul transmis este simplu și brutal: dacă te îmbolnăvești, plătești.
Ce prevede ordonanța vs. ce adaugă normele CNAS
Ordonanța Guvernului stabilește că prima zi de concediu medical nu se plătește, măsură aplicabilă din februarie 2026 până la finalul lui 2027. Concediul medical rămâne acordat pe zile calendaristice, nu lucrătoare.
Cu alte cuvinte, dacă prima zi de boală cade într-o zi nelucrătoare (weekend sau sărbătoare legală), aceea ar trebui să fie ziua neplătită.
Proiectul normelor CNAS schimbă însă regula din mers și precizează că prima zi neplătită trebuie să fie o zi lucrătoare, chiar dacă boala începe într-o zi liberă.
Rezultatul practic: apare încă o zi fără plată, pe lângă cea stabilită de ordonanță.
Consultanții fiscali atrag atenția că normele nu pot modifica un act normativ superior, iar această interpretare riscă să fie ilegală.
Calcul concret
Cât pierde un angajat cu salariul minim
Pentru un salariat plătit cu salariul minim brut (3.700 lei în 2026):
– indemnizația de concediu medical pentru primele 7 zile este deja redusă la 55%
– asta înseamnă aproximativ 59 lei net / zi
Dacă se adaugă și a doua zi fără plată, pierderea ajunge la:
aprox. 118 lei net pentru fiecare episod de boală
Pentru cine are mai multe concedii medicale într-un an (boli cronice, tratamente oncologice, sarcină cu risc), suma se poate transforma rapid în câteva sute sau chiar mii de lei pierduți anual.
Cronologie scurtă
Cum s-a ajuns aici
Decembrie 2025
Guvernul adoptă ordonanța care elimină plata primei zile de concediu medical și reduce indemnizația din prima săptămână la 55%.
1 februarie 2026
Măsura intră oficial în vigoare.
2 februarie 2026
Apare proiectul normelor CNAS, care introduce interpretarea cu „prima zi lucrătoare neplătită”.
În prezent
– Camera Consultanților Fiscali semnalează problema
– sindicatele și federațiile de pacienți cer intervenția Avocatului Poporului
– se pregătesc sesizări la CCR și CEDO
– pacienții cronici și bolnavii de cancer solicită exceptarea de la noile reguli
