Din cuprinsul articolului
Vă surprindeți repetând aceleași fraze pe parcursul zilei, pentru că nu înțelegeți ce spun cei din jur? Pierderea auzului poate fi extrem de frustrantă atât pentru dumneavoastră, cât și pentru cei din jur.
Dar aceasta este doar o parte a problemei. Deficiențele de auz pot avea și consecințe serioase asupra sănătății emoționale și mentale, incluzând anxietate și depresie. Mai mult, un număr tot mai mare de studii arată că pierderea auzului crește riscul de declin cognitiv și demență.
Aceste vești sunt îngrijorătoare pentru oricine se confruntă cu probleme de auz invalidante. În acest articol, vom explora legătura dintre pierderea auzului și funcțiile creierului, modul în care aceasta afectează sănătatea mintală și cognitivă, și ce soluții există pentru a face față acestei provocări.
Cât de frecventă este pierderea auzului?
Pierderea auzului este cea mai răspândită afecțiune neurologică din lume. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (2025), aproximativ 430 de milioane de persoane, copii și adulți, suferă de pierdere a auzului invalidantă. Se estimează că până în 2050, numărul acestora va depăși 700 de milioane.
În Statele Unite, circa 15% dintre adulți — adică aproximativ 37,5 milioane de persoane — raportează probleme de auz. Pierderea auzului legată de vârstă devine mai frecventă pe măsură ce înaintăm în vârstă: 5% dintre adulții între 45-54 ani, 10% între 55-64 ani, 22% între 65-74 ani și 55% dintre cei peste 75 de ani sunt afectați, conform Institutului Național pentru Surditate și Alte Tulburări de Comunicare.
Pierderea auzului și creierul
Auzul este un proces complex care implică o comunicare intensă între neuronii creierului. Un studiu din 2025, publicat în Nature Communications, a descoperit modele unice în creier responsabile pentru procesarea sunetului.
Pentru a înțelege cuvintele rostite, muzica sau sunetele din jur, aceste circuite cerebrale trebuie să funcționeze corect. Deficiențele de auz sunt asociate cu modificări cerebrale.
Imagistica cerebrală realizată în 2023 a arătat că persoanele cu pierdere a auzului prezintă modificări în mai multe regiuni ale creierului, printre care:
- Lobii temporali, implicați în auz, înțelegerea limbajului, memorie, starea de spirit și învățare
- Cortexul frontal, responsabil de funcțiile executive, cum ar fi planificarea, luarea deciziilor și previziunea
De asemenea, s-a observat o reducere a volumului global al creierului la adulții în vârstă cu deficiențe de auz, în special în lobul temporal drept.
Ce apare mai întâi — pierderea auzului sau schimbările cerebrale? Nu este încă clar. Unele studii sugerează că efortul suplimentar de procesare a sunetelor la persoanele cu pierdere a auzului poate duce la modificări cerebrale, în timp ce altele indică faptul că aceste schimbări pot apărea simultan sau înaintea pierderii auzului.
Pierderea auzului și demența
Persoanele cu deficiențe de auz au un risc mai mare de a dezvolta demență. Pierderea auzului este considerată unul dintre principalii factori de risc pentru această afecțiune, conform unui raport al Comisiei Lancet din 2020.
Un studiu realizat la Johns Hopkins, care a urmărit 639 de persoane timp de 12 ani, a arătat că:
- Persoanele cu pierdere severă a auzului sunt de cinci ori mai predispuse să dezvolte demență comparativ cu cele cu auz normal
- Cei cu pierdere moderată au un risc triplu
- Persoanele cu deficiențe ușoare au un risc dublu
Pierderea auzului, sănătatea mentală și declinul cognitiv
Pe lângă declinul cognitiv, deficiențele de auz sunt legate și de probleme emoționale și mentale, inclusiv tinitus (țiuitul în urechi). Printre cele mai frecvente afecțiuni se numără depresia, anxietatea și singurătatea — toate fiind asociate cu un risc crescut de declin cognitiv.
Depresia este una dintre cele mai comune consecințe emoționale ale pierderii auzului. Este ușor de înțeles de ce — persoanele care nu pot urmări conversațiile se pot simți izolate și excluse, chiar și în cadrul familiei sau al grupurilor sociale.
Cercetările arată o legătură puternică între pierderea auzului și simptomele depresive:
- 19% dintre adulții cu deficiențe de auz prezintă simptome ușoare de depresie
- Peste 11% se confruntă cu simptome moderate până la severe
- Aproximativ 1 din 5 adulți în vârstă cu probleme de auz au simptome clinice de depresie
Mai mult, depresia la vârste înaintate este legată de un risc cu 70% mai mare de demență, potrivit unui studiu publicat în Archives of General Psychiatry.
