Sari la conținut

O nouă metodă de transplant ar putea fi aplicată şi în România

sursa foto: arhiva Doctorul Zilei

În viitor, medicii români ar putea să transplanteze organe de la donatori decedaţi prin „moarte circulatorie” (cardiacă), care au suferit răni fatale sau stop-cardiac în urma cărora au fost conectaţi la aparate, dar fără şanse de recuperare. 

În cadrul unei conferinţe de presă organizată la sediul Spitalului Clinic de Urgenţă Floreasca din Capitală, conducerea Asociaţiei Romtransplant – prof. dr. Horaţiu Moldovan, preşedinte, prof. dr. Irinel Popescu, preşedinte de onoare, dr. Speranţa Iacob, vicepreşedinte – a lansat spre dezbatere conceptul de „moarte cardiocirculatorie” şi modul de intervenţie pentru salvarea vieţii pacienţilor aflaţi pe lista de aşteptare de la donatorii de organe.

„Transplantul trebuie să devină ceva de rutină”

La rândul său, preşedintele Societăţii Europene pentru Transplant de Organe (ESOT), profesor dr. Gabriel Onişcu, a anunţat că în această toamnă va fi dezbătut la un congres de profil protocolul care le va permite şi medicilor români să aplice această nouă tehnică de prelevare şi transplant de organe.

„Evoluţia domeniului transplantului de organe trebuie să ducă înspre transformarea acestuia într-o procedură accesibilă cât mai multor oameni. Transplantul nu este o intervenţie extraordinară, trebuie să devină ceva de rutină şi acest lucru nu se poate realiza decât cu donatori şi acesta este un lucru foarte important pe care dumneavoastră, ca presă, puteţi să-l sprijiniţi. Transplantul salvează vieţi. Transplantul trebuie să fie ceva care nu este extraordinar”, a declarat medicul.

Mortalitate de 20% pe lista de aşteptare pentru un transplant hepatic în România

Potrivit acestuia, o mortalitate de 20% pe lista de aşteptare la transplant hepatic în România este excesivă şi că se poate reduce numai printr-o printr-o activitate concertată a tuturor celor care sunt implicaţi, iar acest lucru este realizabil prin recoltarea de organe de la donatori aflaţi în moarte circulatorie.

„Acest lucru la ora actuală nu este posibil în România, iar ceea ce vrem să dezvoltăm este acest mod de donare care este foarte comun la ora actuală în Europa. Devine din ce în ce mai comod şi probabil modul principal de donare. Lucrăm la ora actuală împreună cu Societatea Română de Transplant să creăm un protocol operator, un program foarte clar pe care vrem să-l lansăm cu ocazia congresului la Bucureşti (din 8-9 octombrie 2024, n.r.).

Congresul cu „moarte circulatorie” nu a avut loc de 16 ani Europa şi este din acest motiv un eveniment special şi am cerut foarte mult să-l aducem în România pentru că partea de Est a Europei nu beneficiază de acest mod de donatori şi este un lucru prin care putem reduce, aşa cum am spus, mortalitatea de pe lista de aşteptare”, a afirmat preşedintele ESOT.

Demersuri pentru schimbarea legislaţiei

Preşedintele de onoare al Romtransplant, prof dr. Irinel Popescu, a menţionat faptul că această procedură nouă de transplant este aplicată în mai multe ţări europene şi a exemplificat prin faptul că pacienţii declaraţi în „moarte circulatorie” reprezintă un procent important din numărul donatorilor de organe din Marea Britanie, Spania, Belgia.

Dr Irinel Popescu a adus în discuţie şi necesitatea schimbării cadrului legislativ privind declararea decesului unei persoane în România, în contextul în care Legea cadavrelor menţionează că acest lucru se face după 2 ore de la stopul cardiac al pacientului care ar putea deveni donator de organe prin metoda „morţii circulatorie” dacă acest interval de timp ar fi mai scurt şi ar permite salvarea organelor prin conectarea la sisteme portabile de perfuzare.

Numărul donatorilor de organe s-a dublat în primele luni din 2024

Numărul donatorilor de organe s-a dublat, în prima parte a acestui an, comparativ cu perioada similară a anului trecut, potrivit statisticilor Agenţiei Naţionale de Transplant.

De la începutul anului au fost prelevate organe de la 26 de donatori aflați în moarte cerebrală şi au fost realizate 75 de transplanturi, cele mai multe fiind renale (50) şi hepatice (24). În două situaţii, plămânii prelevaţi au fost trimişi pentru realizarea de transplanturi la spitale din străinătate.

Elena Marinescu

Elena Marinescu are o vasta experienţă profesională în audiovizual, presa scrisă şi online. A avut colaborări cu publicaţii importante din media, precum "România Liberă", "Capital" sau "Taifasuri", şi se ocupă de domeniul medical de aproape 15 ani.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel