Din cuprinsul articolului
Bolnavii de cancer vor avea la dispoziţie o nouă formă de terapie, care promite o eficienţă mare în distrugerea tumorilor.
Este vorba de anumiţi compuși radioactivi sunt potriviți atât pentru imagistică, cât și pentru tratarea cancerelor. Combinându-i în mod corespunzător în așa-numita „teranoterapie cu radionuclizi”, aceste aplicații sunt folosite ca tratament administrat cu substanțe care transmit radiații.
Radiația marcată cu substanța care vizează țesutul tumoral se administrează intravenos, apoi se deplasează la toate celulele tumorale din corp și le distruge.
La fel ca radioterapia, acest tratament oferă posibilitatea distrugerii tumorii cu radiații interne. Cu această metodă de tratament țintit, celulele sănătoase din corp nu sunt deteriorate, calitatea vieții pacientului nu este afectată și durata de viață este prelungită.
O echipă de la Helmholtz-Zentrum Dresden-Rossendorf (HZDR) și Universitatea din Heidelberg, din Germania, a prezentat în Journal of the American Chemical Society un astfel de sistem care rezolvă cu succes una dintre cele mai mari probleme de până acum: funcționarea la temperaturi relevante din punct de vedere fiziologic.
„Practic, ne putem gândi că funcționează ca o cheie inteligentă pe care o folosim pentru automobile. Noi folosim așa-numiții radionuclizi, adică nuclee atomice instabile, care emit spontan radiații ionizate atunci când se dezintegrează.
Urmărim tumora cu ajutorul unui radionuclid de diagnosticare. Iradierea internă țintită în apropierea țesutului bolnav este apoi preluată de un alt radionuclid terapeutic”, explică dr. Manja Kubeil de la Institutul de Cercetare Radiofarmaceutică a Cancerului din cadrul HZDR, descriind noua abordare, potrivit 360medical.ro.
Mecanism nou prin care pot fi distruse tumorile
Echipa sa din cadrul departamentului de terapie cu radionuclizi (foto credit: B. Schröder/HZDR) dezvoltă aceste tipuri de substanțe pentru a urmări și distruge tumorile.
Astfel, cercetătorii utilizează perechi potrivite de radionuclizi care, datorită caracteristicilor lor de descompunere, pot fi utilizate atât pentru imagistică, cât și pentru terapia tumorală pe aceeași moleculă-țintă.
Radionuclidul relevant este legat în mod stabil în ceea ce se numește un chelator și este legat de o biomoleculă printr-un fel de punte chimică.
„Cuvântul chelator provine din latină și se referă la a fi încercuit în ghearele unui rac. Noi preferăm imaginea unei cuști moleculare care închide ferm radionuclidul, astfel încât acesta să nu se poată răspândi în organism în mod necontrolat”, explică Kubeil.
La rândul său, biomolecula care caută ținta trebuie să se potrivească perfect cu locul de andocare de pe celulele canceroase, la fel ca o cheie a unei încuietori. Radionuclidul se acumulează apoi pe țesutul tumoral și își dezvoltă exclusiv acolo impactul distructiv, precizează ea.
Astfel, noul chelator dezvoltat ar putea sta la baza unor noi sisteme farmaceutice modulare și personalizate, care ar putea fi orientate către diferite domenii de imagistică și terapie prin simpla schimbare parțială a unor structuri chimice, spun autorii.
