Din cuprinsul articolului
Pe măsură ce îmbătrânim, creierul pierde treptat una dintre cele mai importante capacități ale sale: regenerarea.
Celulele stem neuronale, responsabile de formarea de noi neuroni implicați în memorie și învățare, devin tot mai puțin active odată cu vârsta. Un studiu publicat recent deschide însă o posibilă cale de intervenție. O echipă de cercetători a identificat o proteină care ar putea reactiva acest mecanism, chiar și într-un creier „îmbătrânit” din punct de vedere biologic.
Descoperirea aparține unei echipe de la National University of Singapore și a fost publicată în revista Science Advances. Cercetarea se concentrează pe o proteină numită DMTF1, un factor de transcripție care controlează activarea și dezactivarea unor gene-cheie pentru diviziunea celulară.
Ce se întâmplă cu creierul pe măsură ce îmbătrânește
În creierul tânăr, celulele stem neuronale se divid constant și pot genera noi neuroni, contribuind la flexibilitatea cognitivă și la capacitatea de adaptare. Odată cu vârsta, acest proces încetinește vizibil. Una dintre cauze este scurtarea telomerilor – structuri aflate la capătul cromozomilor, care funcționează ca un fel de „capace de protecție” pentru ADN. Pe măsură ce telomerii se scurtează, celulele intră într-o stare de senescență, în care nu se mai divid eficient și favorizează inflamația.
Până acum, cercetările au arătat că această pierdere a capacității de regenerare este dificil de inversat. Mecanismele exacte prin care celulele stem neuronale își pierd funcția au rămas, în mare parte, neclare.
Rolul surprinzător al proteinei DMTF1
Echipa din Singapore a analizat comportamentul celulelor stem neuronale „îmbătrânite”, folosind atât sisteme de celule stem umane, cât și modele animale. Rezultatul a fost constant: nivelurile proteinei DMTF1 erau semnificativ mai scăzute în aceste celule.
Când cercetătorii au reactivat expresia DMTF1, celulele stem neuronale și-au reluat capacitatea de a se multiplica. Un detaliu esențial este că acest efect a apărut fără ca telomerii să fie „reparați” sau alungiți. Practic, DMTF1 a reușit să repornească mecanismele de diviziune celulară chiar și într-un context biologic marcat de îmbătrânire.
Proteina acționează prin reglarea altor gene implicate în remodelarea cromatinei – structura care organizează ADN-ul în nucleu. Prin acest proces, genele responsabile de creștere și regenerare devin din nou accesibile și active.
De ce este importantă această descoperire
Dacă regenerarea celulelor stem neuronale poate fi stimulată fără intervenții directe asupra telomerilor, se deschide o direcție complet nouă pentru cercetarea îmbătrânirii cerebrale. În teorie, terapiile viitoare ar putea viza această proteină pentru a încetini declinul cognitiv asociat vârstei.
Autorii studiului subliniază că rezultatele nu echivalează cu o „oprire” a îmbătrânirii. Mai degrabă, ele sugerează că unele dintre efectele cele mai problematice ale vârstei asupra creierului ar putea fi atenuate, păstrând funcțiile cognitive pentru mai mult timp.
Ce urmează
Cercetarea se află într-un stadiu preclinic. Experimentele au fost realizate în afara corpului uman și pe modele animale, ceea ce înseamnă că aplicarea clinică este încă departe. Următorii pași vor presupune studii suplimentare pentru a evalua siguranța și eficiența unor intervenții care să influențeze DMTF1 în organismul uman.
Chiar și așa, descoperirea oferă o piesă importantă din puzzle-ul îmbătrânirii cerebrale. În loc să accepte declinul neuronal ca pe un proces complet ireversibil, cercetarea sugerează că există mecanisme interne care pot fi reactivate. Nu pentru a întoarce timpul înapoi, ci pentru a face ca anii în plus să vină cu un creier mai rezistent decât se credea până acum.
