Reducerea consumului de prăjeli poate scădea riscul de demență, au conchis cercetători americani în urma unui studiu realizat pe șoareci care a asociat o serie de compuși găsiți de regulă în carnea și ouăle prăjite cu unele semne ale bolii Alzheimer.
Compușii chimici problemă se găsesc îndeosebi în slănină, dar și în diverși biscuiți și produse de patiserie, iar cercetătorii susțin că reducerea consumului acestora ar putea contribui la prevenirea instalării demenței sau chiar la revenirea memoriei pierdute.
Studiul realizat la Mount Sinai School of Medicine din New York, s-a concentrat asupra compușilor cunoscuți ca produse finale ale glicolizei avansate, sau AGE. Aceștia se formează în urma încălzirii grăsimilor, proteinelor și zahărului, fiind întâlniți la niveluri ridicate în slănină, cârnați, pizza și burgeri, și mai cu seamă în urma prăjirii sau prelucrării pe grătar ori în cuptor, în timp ce fierberea nu duce la formarea lor.
Cercetătorii au urmărit evoluția unei grupe de șoareci hrăniți cu mâncare având un nivel de AGE proporțional cu cel din dieta occidentală și a unei alte grupe hrănite cu jumătate din acel nivel. Deși consumul de calorii a fost același la amândouă grupele, doar șoarecii din prima grupă au suferit probleme de memorie, învățare și coordonare, odată cu înaintarea în vârstă. Mai mult, organismul lor a produs o cantitate mai mică dintr-o proteină căreia i se atribuie un rol anti-îmbătrânire și creierele lor conțineau beta-amiloid, un fragment dintr-o proteină considerat unul din semnele specifice bolii Alzheimer.
Rezultatele unor experimente în care au fost implicați oameni au fost similare. Astfel, teste făcute asupra unor pensionari sănătoși au arătat că doar cei care consumaseră AGE în cantități mari au devenit mai uituci, lunile următoare.
Deși mai este nevoie de studii suplimentare pe acest subiect, cercetătorii sunt de părere că reducerea acestor compuși din alimentație ar putea contribui la îmbunătățirea acuității mentale și la combaterea ‘epidemiei’ de Alzheimer, dar și a diabetului, după cum a relatat jurnalul Academiei naționale de științe.
Prof. Simon Lovestone, de la Universitatea Oxford, a apreciat în ce-l privește că soluția nu va consta pur și simplu în reducerea consumului unui tip de aliment și creșterea altuia, dar și-a exprimat speranța că se vor descoperi noi tratamente împotriva demenței pe măsură ce se va stabili cum anume apar disfuncțiile din organism și creier.
Dr. Simon Ridley, de la Societatea de Alzheimer din Marea Britanie, a subliniat la rândul său că demența apare din cauze complexe și riscul apariției ei ar putea fi influențat de mai mulți factori genetici și de mediu care nu sunt pe deplin înțeleși. ‘Până una-alta, toate dovezile indică faptul că o dietă echilibrată poate contribui la scăderea riscului de Alzheimer, în cadrul unui stil de viață sănătos care cuprinde mișcare în mod regulat, renunțarea la fumat și ținerea sub control a tensiunii arteriale și a greutății’, a punctat dr. Ridley.
