Din cuprinsul articolului
O simplă analiză de sânge îți poate arăta vârsta biologică a organelor. Ce importanță are pentru sănătate. Cu ce ar putea schimba fundamental abordarea medicală? Experții explică în studiul publicat în revista Nature Medicin.
De ce trebuie să știm vârsta biologică a organelor umane?
Un test inovator care determină vârsta biologică a organelor umane prin analiza unei singure fiole de sânge a fost descoperit de oamenii de știință de la Universitatea Stanford.
Profesorul Tony Wyss-Coray și echipa sa ar putea schimba fundamental abordarea medicală de la „tratarea bolii” la „îngrijirea sănătăţii”, informează News.ro.
Folosind inteligenţa artificială, testul compară nivelurile a mii de proteine din sânge cu valorile medii la o anumită vârstă şi estimează „vârsta biologică” a fiecărui organ.
Experţii atrag atenţia asupra posibilelor riscuri
Analiza a fost testată pe un eşantion de 45.000 de persoane din UK Biobank a arătat că organele „îmbătrânite” biologic au un risc crescut de boli cronice.
Potrivit oamenilor de știință, creierele biologic mai bătrâne sunt asociate cu o probabilitate de peste 12 ori mai mare de a dezvolta Alzheimer în următorii 10 ani.
Studiul a identificat factori negativi precum fumatul, consumul de alcool, lipsa somnului, carnea procesată şi sărăcia, în timp ce exerciţiile fizice intense, carnea de pasăre, peştele gras şi suplimentele (glucozamină, estrogen) au fost corelate cu organe mai „tinere”.
Testul a fost deja aplicat în timp real, inclusiv pe antreprenorul Paul Coletta, căruia i s-au descoperit rinichi cu o vârstă biologică de 68 de ani, deşi analizele clasice păreau normale.
Ulterior, o ecografie a depistat un chist renal. Impresionat de rezultate, Coletta a fondat compania Vero Bioscience pentru a comercializa testul.
Scopul analizei
O “clinică AI de sănătate la domiciliu”, cu teste de sânge la 200 dolari şi recomandări personalizate pentru îmbunătăţirea stării organelor.
Totuşi, experţi în bioetică, precum profesoara Malia Fullerton (Universitatea Washington), atrag atenţia asupra posibilelor riscuri etice: folosirea testului ar putea pune presiune pe sistemul de transplanturi şi exclude diversitatea, întrucât baza de date folosită este „monocromatică”. Wyss-Coray a promis extinderea cercetării către populaţii asiatice şi arabe.
