OMS avertizează: Această infecție ignorată cauzează cancer hepatic! „Omoară o persoană la fiecare 30 de secunde”

Cu ocazia Zilei Mondiale a Hepatitei care a avut loc pe 28 iulie, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) lansează un apel urgent către guverne și organizații globale: este timpul să intensificăm lupta împotriva hepatitei virale.

Pentru prima dată, hepatita D a fost clasificată oficial drept carcinogenă pentru oameni, alături de hepatitele B și C, din cauza riscului crescut de cancer hepatic asociat acesteia.

Hepatita virală: un pericol subestimat, dar mortal

Hepatitele virale de tip A, B, C, D și E sunt responsabile de infecții acute ale ficatului, însă doar hepatitele B, C și D pot duce la infecții cronice – principala cauză a cirozei hepatice, insuficienței hepatice și a cancerului la ficat. În prezent, peste 300 de milioane de persoane trăiesc cu hepatită cronică B, C sau D la nivel global, iar numărul deceselor depășește 1,3 milioane pe an.

Potrivit directorului general OMS, dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, „la fiecare 30 de secunde, o persoană moare din cauza unei boli hepatice severe sau a unui cancer hepatic provocat de hepatită”.

Hepatita D, nou inclusă pe lista cauzelor de cancer

Într-o decizie majoră, Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) a clasificat hepatita D drept cancerigenă pentru oameni, punând-o pe picior de egalitate cu B și C. Boala afectează doar persoanele deja infectate cu virusul hepatitic B și crește riscul de cancer hepatic de două până la șase ori, comparativ cu infecția cu B singură.

Această reclasificare vine cu o miză enormă: mai multă vizibilitate, finanțare și prioritizare în politicile publice de sănătate, dar și dezvoltarea de tratamente dedicate.

Ce este hepatita D și cum se manifestă?

Hepatita D, cunoscută și sub denumirea de virusul hepatitic delta (HDV), este o infecție virală rară, dar extrem de severă, care afectează ficatul. Particularitatea acestui virus este că nu poate infecta singur: el are nevoie de prezența virusului hepatitic B (HBV) pentru a se multiplica. Cu alte cuvinte, doar persoanele deja infectate cu hepatita B pot dezvolta hepatita D.

Cum se transmite hepatita D?

Virusul hepatitic D se transmite în mod similar cu virusul B:

• prin contact cu sânge infectat;

• prin ace contaminate (în special în rândul consumatorilor de droguri injectabile);

• prin transfuzii nesigure (mai rar astăzi, datorită testării);

• prin raporturi sexuale neprotejate;

• de la mamă la copil în timpul nașterii (mai puțin frecvent).

Simptomele hepatitei D

Manifestările clinice ale hepatitei D pot varia de la ușoare la extrem de severe, iar în unele cazuri pot duce rapid la insuficiență hepatică. Cele mai frecvente simptome includ:

• oboseală accentuată;

• dureri abdominale, în special în zona ficatului (sub coaste, în partea dreaptă);

• greață și vărsături;

• pierderea apetitului;

• urina închisă la culoare;

• icter (îngălbenirea pielii și a ochilor);

• mâncărimi ale pielii.

În cazurile cronice, infecția cu virusul D accelerează evoluția bolii hepatice și poate duce în câțiva ani la:

• ciroză hepatică;

• hipertensiune portală;

• cancer hepatic (carcinom hepatocelular).

De ce este hepatita D mai periculoasă decât alte tipuri?

Spre deosebire de hepatita B sau C, hepatita D are o evoluție mult mai agresivă:

• Rata de progresie spre ciroză este de 2–3 ori mai mare decât în cazul hepatitei B singure.

• Riscul de dezvoltare a cancerului hepatic este de 2 până la 6 ori mai mare.

• Tratamentul este mai dificil, iar opțiunile terapeutice sunt limitate (dar în curs de extindere, conform OMS).

Cine ar trebui testat pentru hepatita D?

OMS recomandă testarea pentru hepatita D a tuturor persoanelor care sunt pozitive pentru hepatita B, în special dacă:

• prezintă semne clinice de boală hepatică severă;

• nu răspund la tratamentul standard pentru hepatita B;

• provin din zone unde HDV este endemic (Asia Centrală, regiunea mediteraneană, unele părți din Africa și America de Sud).

Accesul la tratament rămâne limitat

Tratamentul hepatitei C este deja posibil cu medicamente orale care vindecă boala în 2–3 luni, iar hepatita B poate fi ținută sub control cu terapii de lungă durată. În ceea ce privește hepatita D, opțiunile de tratament sunt în curs de dezvoltare, iar OMS monitorizează atent noile terapii inovatoare.

Cu toate acestea, accesul la testare și tratament rămâne extrem de scăzut:

• Doar 13% dintre persoanele cu hepatită B și 36% cu hepatită C erau diagnosticate până în 2022.

• Procentul celor tratați era și mai mic: doar 3% pentru hepatita B și 20% pentru C, departe de obiectivele pentru 2025 (60% diagnosticați și 50% tratați).

Tot mai multe țări adoptă planuri naționale

Sunt și vești bune. Conform datelor OMS din 2025:

• Numărul țărilor cu planuri naționale de acțiune împotriva hepatitei a crescut de la 59 la 123;

• 129 de țări testează gravidele pentru hepatita B (față de 106 în 2024);

• 147 de țări au introdus vaccinul pentru hepatita B la naștere.

Cu toate acestea, integrarea serviciilor de hepatită în sistemele de sănătate este inegală. Doar:

• 80 de țări oferă servicii de hepatită în centrele de asistență primară;

• 128 le-au inclus în programele HIV;

• doar 27 au integrat tratamentul hepatitei C în centrele de reducere a riscurilor (pentru consumatori de droguri injectabile).

Urgența momentului: prevenire, testare, tratament

OMS estimează că, dacă obiectivele globale sunt atinse până în 2030, s-ar putea salva 2,8 milioane de vieți și preveni aproape 10 milioane de noi infecții. Dar pentru asta este nevoie de:

• investiții interne consistente (mai ales în contextul scăderii sprijinului financiar internațional);

• medicamente accesibile;

• combaterea stigmatizării asociate cu hepatita cronică;

• și mai ales integrarea serviciilor în sistemele naționale de sănătate.

O campanie globală pentru conștientizare și acțiune

Pentru a marca Ziua Mondială a Hepatitei 2025, OMS colaborează cu Rotary International și World Hepatitis Alliance într-o campanie globală sub mesajul: „Hepatita: Să-i dăm de cap!”.

Prin webinarii, campanii media și acțiuni locale, organizațiile își propun să tragă un semnal de alarmă asupra riscurilor legate de hepatitele cronice, în special cele legate de cancerul hepatic. În centrul campaniei se află implicarea comunităților și a societății civile, fără de care eliminarea hepatitei ca amenințare pentru sănătatea publică nu este posibilă.