Din cuprinsul articolului
Analizele uzuale vă pot salva viața. De la an la an, tot mai multe cazuri de cancer de sân sunt depistate în România, iar multe paciente pierd lupta cu boala din cauza diganosticării în stadii foarte avansate și a tratamentului slab calitativ
Ecografia mamară, anuală, începând cu vârsta de 20 de ani și mamografia, după 40-45 de ani sunt obligatorii pentru depistarea unui eventual cancer mamar, în stadiu incipient, când boala e vindecabilă.
Cancerul care poate fi depistat înainte de apariția simptomelor
”Cancerul mamar e una dintre afecțiunile pe care le putem depista înainte să dea vreun semn sau simptom. Ceea ce e un lucru extraordinar. Face parte dintre afecțiunile pentru care merită screening, adică merită depistarea activă, merită investigate pacientele peste 40-45 de ani. În principiu, orice femeie peste 45 de ani, indiferent de alți factori de risc, ar trebui să facă, anual un examen care să fie reprezentat de o ecografie mamară și o mamografie.
În funcție de modificările găsite, de modificările sânilor, de factorii de risc, de caracteristicile pacientei, se poate decide ritmicitatea acestor investigații. În principiu, o mamografie între unul și doi ani, pentru populația generală și dacă e vorba de persoane care nu au născut și sânii sunt mai denși, o ecografie în acest interval e extrem de utilă. Din când în când, la nevoie, un examen RMN mamar”, a explicat, pentru doctorulzilei.ro, prof. dr. Alexandru Blidaru, Președintele Societății Române de Chirurgie a Sânului și Oncologie.
Ecografia mamară și mamografia sunt esențiale
Potrivit profesorului Blidaru, screeningul prin mamografie poate să reducă mortalitatea prin cancer mamar pentru că boala poate fi diagnosticată devreme și tratată mai ușor, cu rezultate mult mai bune.
”Nu se cunoaște încă o modalitate de a preveni eficient apariția neoplasmului glandei mamare, însă este cert că diagnosticul precoce este o cale sigură de reducere a mortalității. Cu cât depistarea bolii se face într-un stadiu mai puțin avansat cu atât tratamentul este mai eficient, mai puțin mutilant, și necesită un efort financiar mai redus.
Astfel se poate îmbunătăți nu numai rata de supraviețuire dar și calitatea supraviețuirii. Oricât ar fi de greu, din păcate, trebuie să mergeți la doctor, trebuie să faceți o ecografie mamară o dată pe an, o mamografie la 12-18 luni după 40-45 ani, o ecografie abdominală și un examen citologic Babeș-Papanicolau o dată pe an. Aceste investigații de rutină sunt lucruri care pot salva viața”, a adăugat prof. Blidaru.
Alte analize de rutină care pot depista cancerul înainte de apariția simptomelor
Probele de sange, cele de urina sau tesuturi pentru biopsie sunt analizate in laborator pentru identificarea modificarilor caracteristice cancerului. Aceste probe pot arata prezenta celulelor canceroase, proteine sau alte substante produse de celulele canceroase. Iata cateva analize medicale folosite pentru depistarea cancerului:
1. Hemoleucograma
Acest test de sange frecvent folosit masoara numarul diferitelor tipuri de celule sanguine dintr-o proba de sange. Cancerele de sange pot fi diagnosticate daca anumite tipuri de celule sunt anormale ca numar (prea multe sau prea putine). O biopsie a maduvei osoase poate ajuta la confirmarea diagnosticului de cancer sanguin.
2. Citologia urinara
Examinarea unei probe de urina la microscop poate revela prezenta celulelor canceroase care pot proveni de la vezica urinara, ureter sau rinichi. În plus, prezenta sangelui in urina poate fi un semn de alarma al unui cancer din sfera urinara.
3.Testele proteinelor sanguine
Un test care examineaza diferitele proteine din sange (electroforeza proteinelor) poate ajuta la detectarea anumitor anormalitati ale proteinelor sistemului imun (imunoglobuline) care sunt uneori crescute la pacientii cu mielom multiplu. Alte teste, cum ar fi biopsia maduvei osoase, sunt folosite pentru a confirma diagnosticul suspectat.
4. Testele pentru markeri tumorali
Markerii tumorali sunt substante produse de celulele canceroase care pot fi detectate in sange. Dar markerii tumorali sunt produsi, de asemenea, si de anumite celule sanatoase din organism, iar nivelele pot fi crescute si in alte afectiuni necanceroase. Acest fapt limiteaza potentialul testelor pentru markerii tumorali de a ajuta la diagnosticarea cancerului.
Exemple de markeri tumorali sunt antigenul specific prostatei (PSA) pentru cancerul de prostata, antigenul 125 pentru cancerul ovarian, calcitonina pentru cancerul medular tiroidian, alfa fetoproteina (AFP) pentru cancerul hepatic si gonadotropina corionica umana (HCG) pentru tumorile celulelor sexual, cum ar fi cancerul testicular si cancerul ovarian.
