Din cuprinsul articolului
Cancerul de prostată este cea mai frecvent diagnosticată formă de cancer la bărbați în Europa și una dintre principalele cauze de mortalitate oncologică masculină. Problema nu este lipsa tratamentelor moderne, ci faptul că boala este depistată târziu. În multe cazuri, primele semne sunt discrete și ușor confundate cu efectele îmbătrânirii sau cu o prostată benign mărită.
Datele publicate de Prostate Cancer UK arată că aproximativ unu din opt bărbați va primi acest diagnostic de-a lungul vieții. Cu toate acestea, mulți ajung la medic abia când boala este deja avansată.
Dr. Jiri Kubes, oncolog radioterapeut și director medical la Proton Therapy Center Prague, avertizează că bărbații trecuți de 40 de ani ar trebui să acorde atenție unor schimbări aparent banale, mai ales dacă persistă câteva săptămâni.
„Cancerul de prostată timpuriu nu provoacă, de regulă, dureri. Tocmai această lipsă de semnale dramatice face boala periculoasă. Micile modificări sunt adesea singurele indicii”, explică medicul.
Primele simptome timpurii care sunt frecvent ignorate
Urinări mai dese, mai ales noaptea
Nevoia de a merge mai des la toaletă, în special în timpul nopții, este unul dintre cele mai timpurii semne. Apare atunci când prostata începe să apese pe uretră. Mulți bărbați pun acest lucru pe seama vârstei și nu cer sfat medical.
Dificultate la inițierea urinării sau jet urinar slab
Un jet întrerupt, slab sau dificultatea de a începe urinarea pot indica o obstrucție produsă de prostată. Deși poate fi cauzată și de hipertrofia benignă de prostată, modificarea persistentă trebuie investigată.
Senzația că vezica nu se golește complet
Un disconfort subtil, dar constant, descris de pacienți ca „mai am nevoie, deși am terminat”, poate fi un semnal precoce.
Sânge în urină sau în spermă
Chiar și o cantitate mică de sânge reprezintă un semn de alarmă care impune prezentare urgentă la medic. Există cauze benigne, dar și patologii serioase.
Probleme erectile sau ejaculare dureroasă
Apariția bruscă a dificultăților erectile sau a durerii la ejaculare poate indica afectarea structurilor din jurul prostatei.
Dureri persistente în zona lombară, șolduri sau pelvis
În stadii mai avansate, cancerul de prostată se poate răspândi la nivel osos. Durerea care nu cedează și nu are o explicație clară trebuie evaluată.
Oboseală inexplicabilă și scădere în greutate
Aceste simptome generale apar, de obicei, mai târziu, dar sunt adesea ignorate pentru că nu par legate de prostată.
Durata contează
„Un simptom care persistă săptămâni, nu zile, trebuie verificat. Intensitatea nu este la fel de importantă ca persistența”, subliniază Dr. Kubes.
De ce este vitală depistarea precoce
Diferența dintre un cancer de prostată depistat devreme și unul descoperit tardiv este majoră. În stadiile incipiente, opțiunile terapeutice sunt numeroase, iar șansele de control pe termen lung sunt ridicate. Odată ce boala se extinde dincolo de prostată, tratamentul devine mai complex și prognosticul se schimbă radical.
Problema este că multe dintre aceste simptome sunt confundate cu:
-
îmbătrânirea normală
-
prostata benign mărită
-
infecții urinare
-
oboseală sau stres
Această confuzie duce la întârzieri de luni sau chiar ani.
Cum faci diferența între simptome benigne și semne care pot ascunde un cancer
Una dintre cele mai mari dificultăți este că simptomele timpurii ale cancerului de prostată seamănă foarte mult cu cele ale unei prostate mărite benigne (hiperplazie benignă de prostată), o afecțiune extrem de frecventă după 50 de ani.
Există însă câteva diferențe importante:
Simptome frecvent benigne
– jet urinar mai slab, dar stabil în timp
– urinări nocturne care apar treptat, pe parcursul anilor
– dificultăți ușoare la urinare fără agravare rapidă
– senzație de golire incompletă care rămâne aproximativ la fel
Acestea evoluează lent și, de regulă, răspund la tratament medicamentos.
Semne care ar trebui investigate rapid
– agravare vizibilă în câteva săptămâni sau luni
– apariția bruscă a simptomelor urinare
– sânge în urină sau spermă
– dureri persistente în spate, șolduri sau pelvis
– probleme erectile apărute fără o cauză clară
– oboseală marcată și scădere în greutate
Medicii spun că viteza schimbării este adesea mai importantă decât severitatea inițială. O prostată benignă se modifică lent. Cancerul poate progresa mult mai repede.
Când se recomandă testul PSA și ce limite are
PSA (antigenul specific prostatic) este un test de sânge simplu, dar adesea înțeles greșit.
Când este indicat
– după 50 de ani, ca parte din evaluarea de rutină
– după 45 de ani, dacă există istoric familial de cancer de prostată
– la orice vârstă, dacă apar simptome persistente
– la monitorizarea pacienților deja diagnosticați
PSA nu este un test de „da sau nu”. Este un marker de risc.
Un nivel crescut poate apărea și în:
– prostată benign mărită
– infecții urinare
– inflamații prostatice
– după ejaculare sau examinare rectală
De aceea, un PSA mare nu înseamnă automat cancer.
La fel de important: un PSA normal nu exclude complet boala, mai ales în formele incipiente.
Din acest motiv, medicii interpretează PSA împreună cu:
– examenul clinic
– ecografia sau RMN-ul de prostată
– evoluția valorilor în timp
Tendința este adesea mai relevantă decât o singură valoare izolată.
Ce este scorul Gleason și de ce contează mai mult decât mărimea tumorii
Dacă biopsia confirmă cancerul de prostată, următorul pas este stabilirea agresivității bolii. Aici intervine scorul Gleason.
Pe scurt, acest scor arată cât de diferite sunt celulele canceroase față de cele normale.
Patologul analizează două zone predominante din tumoră și le notează separat, apoi le adună.
Rezultatul final variază între 6 și 10.
Ce înseamnă concret
Gleason 6 (3+3)
Formă cu risc scăzut. Tumora crește lent. În multe cazuri se poate opta pentru supraveghere activă.
Gleason 7 (3+4 sau 4+3)
Risc intermediar. Necesită tratament, dar prognosticul este adesea bun dacă boala e localizată.
Gleason 8–10
Forme agresive, cu potențial mare de răspândire. Necesită intervenție rapidă și tratament combinat.
Important: doi pacienți cu tumori de aceeași dimensiune pot avea evoluții complet diferite, în funcție de scorul Gleason.
De aceea, medicii nu se uită doar la cât de mare este tumora, ci mai ales la cât de agresivă este biologic.
De ce tot acest proces contează
Cancerul de prostată nu este o singură boală. Există forme lente, care pot fi doar monitorizate ani de zile, și forme agresive care cer tratament imediat.
Diferența o fac:
– simptomele observate la timp
– PSA interpretat corect
– scorul Gleason
– imagistica modernă
Când toate acestea sunt puse cap la cap, se poate construi un plan personalizat, nu o abordare „standard”.
Mesajul medicilor
Majoritatea bărbaților care ajung devreme la urolog nu regretă controlul. Mulți dintre cei diagnosticați târziu regretă că au ignorat primele semne.
Cancerul de prostată nu începe cu durere intensă. Începe cu schimbări mici.
Iar acele schimbări, dacă sunt luate în serios, pot face diferența dintre o boală tratabilă și una care scapă de sub control.
