Din cuprinsul articolului
Ortorexia – sau obsesia de a mânca sănătos. Grija pentru alimentație reprezintă recomandarea oricărui medic. Însă, totul cu o limită. Există cazuri în care această grijă se transformă în obsesie, iar unii oameni, din dorința de a sta departe de alimentele nesănătoase, își pot face mult rău. Boala se numeşte ortorexie și poate duce chiar la deces.
Psihoterapeutul Nadia Gorduza a explicat marți, la ”Sfat de sănătate cu Andreea Cigolea” de la ce apare, cum se manifestă și mai ales dacă se vindecă ortorexia.
Ce este ortorexia?
Ortorexia este o tulburare alimentară nesănătoasă a oamenilor care sunt obsedați de mâncare sănătoasă, a spus psihoterapeutul Nadia Gorduza.
Potrivit ei, acești oameni ajung să fie extrem de stresați în prezență persoanelor care nu-i acceptă așa cum sunt ei și ajung să se izoleze social. Cu cât citesc mai mulți și cu cât obsesia crește ajung să își limiteze varietatea de alimente și, în timp, mulți dintre ei ajung la malnutriție.
Diferența între ortorexie și anorexie
Este o diferență între ortorexie și anorexie. Anorexicii sunt persoane obsedate de cum arată, să fie cât mai slabe, pe când cei care suferă de ortorexie sunt obsedați de ce mănâncă și de calitatea mâncării. Pentru ei nu contează kilogramele.
Ortorexia duce și la alte tulburări
Această boală este foarte greu de tratat. Poate duce și la alte tulburări: depresie, anxietate, atacuri de panică, malnutriție, tulburări cardiace.
Diagnosticul este unul clinic, pe care îl face psihologul sau psihiatrul. Ca orice tulburare obsesiv compulsivă avem șanse să învățăm să o gestionăm nu neapărat să o vindecăm, pentru că sunt destul de greu de vindecat aceste tulburări.
Ce înseamnă ortorexia și cum recunoaștem persoanele afectate, a explicat chiar și nutriționistul Mihaela Bilic pe pagina sa de Facebook .
„Când grija de a mânca natural și sănătos se transformă în manie, asta înseamnă ortorexie. Definită în 1997 de medicul Steven Bratman, ortorexia nervoasă este o tulburare psihiatrică înrudită cu anorexia și constă în obsesia maniacală de a avea o alimentație sănătoasă (ortho=drept, just).
Asemenea orthodoxului fanatic, orthorexicul își organizează întreaga existență în jurul subiectelor ce țin de alimentație, își reduce câmpul de interes la probleme legate de mâncare, relația sa cu hrana se transformă într-un sistem rigid și aspru de reguli și valori ce duc cu gândul la asceză, călugărie, pocăință.
O atitudine extremistă de acest gen are consecințe cel puțin contradictorii: deși obiectivul țintit este sănătatea, restricțiile alimentare autoimpuse duc orthorexicul în pragul carențelor grave și chiar a amenințării cu moartea.
Mâncarea devine din prieten, un dușman sau, ca să citez din DSM (Diagnostic and Statistical of Mental Disorders): ” tulburare anxioasă ce cuprinde o dimensiune fobică în credința că alimentul e periculos și o dimensiune obsesiv-compulsivă de elaborare a unor strategii și mecanisme de protecție împotriva acestui dușman”.
Atenție, nu orice dietă strictă înseamnă ortorexie!
Dacă țineți un regim alimentar și sunteți mulțumiți, fericiți, bine în pielea voastră, conectați cu cei din jur și funcționali dpdv social, profesional și familial, atunci nu vă speriați, nu suferiți de ortorexie?
Riscul apare atunci când grija de a mânca sănătos se transformă în obsesie, când apar carențe nutriționale grave, iar persoana respectivă se izolează, nu mai are o viață normală.
Obsedat de căutarea alimentului perfect, ortorexicul protestează împotriva mâncării și societății, își construiește propriul univers de valori și se izolează de restul lumii, în dorința absurdă de a găsi puritatea, pacea, echilibrul, nemurirea.
Din păcate, sau din fericire, mâncarea este doar mâncare.
Alimentele sunt carburantul cu care supraviețuim și de care trebuie să ne bucurăm, să îl savurăm, nu să-l lăsăm să pună stăpânire pe viața noastră!?
Câteodată între normalitate și nebunie nu e decât un pas și nu merită să-l facem de dragul mâncatului „mai bine”, „mai sănătos”, „mai corect”…” scrie specialistul.
