Din cuprinsul articolului
În lumea în care trăim, obiceiurile alimentare tradiționale sunt puse tot mai multsub semnul întrebării. Nutriționista Mihaela Bilic propune o abordare modernă, adaptată ritmului alert al vieții contemporane.
Snackificarea- Revoluția alimentară propusă de Mihaela Bilic
Mihaela Bilic susține că modelul clasic al celor trei mese zilnice este depășit. Potrivit nutriționistului, viitorul alimentației constă în mese mici și frecvente.
Acest fenomen, cunoscut sub numele de „snackificare”, reflectă o tendință globală în creștere.
„Ne-am luat adio de la tradiționalul ‘3 mese pe zi’. Obiceiul de a mânca ‘mic și des’ se conturează ca noua direcție alimentară. Gustările nu mai sunt o noutate, ci un fenomen global în creștere.
Valoarea pieței mondiale a gustărilor a depășit anul acesta 270 de miliarde de dolari și se estimează o creștere anuală de 6,2% până în 2030.
Gustările nu mai sunt consumate doar între mese – în multe cazuri, ele le-au înlocuit complet, într-un trend cunoscut sub numele de snackificare”, a scris dr. Bilic pe pagina ei de Facebook.
Un sondaj realizat în 2024 de Consiliul Internațional pentru Informații Alimentare arată că 56% dintre respondenți au înlocuit mesele principale cu gustări sau mese mai mici, iar 73% consumă gustări cel puțin o dată pe zi.
Ce gustări recomandă Mihaela Bilic
Nutriționista subliniază importanța alegerii unor gustări sănătoase, bogate în proteine, fibre și ingrediente naturale. Printre opțiunile recomandate se numără fructele, nucile și iaurturile.
De asemenea, 45% dintre consumatori sunt dispuși să plătească mai mult pentru astfel de opțiuni sănătoase.
Snackificarea nu este doar un trend, ci o adaptare necesară la stilul de viață modern.
„Se pare că nu doar stilul de viață evoluează, ci și modul în care ne alimentăm. Modelul tradițional, folosit de secole, e pe cale să dispară. Mâncarea se reinventează – să sperăm că această schimbare este în beneficiul nostru”, a mai spus Mihaela Bilic.
Prin alegerea unor gustări sănătoase și echilibrate, putem menține o alimentație corespunzătoare nevoilor noastre. Mihaela Bilic ne încurajează să fim flexibili și să ne adaptăm obiceiurile alimentare pentru a ne menține sănătatea și vitalitatea.
Preferințele alimentare în funcție de vârstă
Alimentația variază semnificativ în funcție de vârstă, iar obiceiurile de consum sunt influențate de nevoi nutriționale, stil de viață și factori culturali.
- Copiii și adolescenții sunt atrași în general de gusturi intense – dulce, sărat – și produse ambalate atractiv. Ei preferă alimentele rapide, precum cerealele cu zahăr, chipsurile, sucurile carbogazoase sau produsele fast-food. Totuși, părinții conștienți de riscuri încep să introducă gustări mai sănătoase, precum batoane cu cereale integrale, fructe uscate sau iaurturi cu probiotice.
- Adulții tineri (20–40 de ani) caută echilibrul între rapiditate și sănătate. Aceștia sunt deschiși către snackuri funcționale – batoane proteice, smoothie-uri, nuci, hummus cu legume – și au tendința de a citi etichetele produselor. De asemenea, mulți dintre ei sar peste mesele clasice în favoarea unor gustări mici și frecvente.
- Persoanele de vârstă mijlocie (40–60 de ani) încep să acorde mai multă atenție alimentației ca metodă de prevenție. Se orientează spre produse naturale, cu un conținut scăzut de zahăr, sare și grăsimi. Apare și interesul pentru suplimente alimentare și alimente care susțin sănătatea digestivă, cardiovasculară sau osoasă.
- Seniorii (60+ ani) au în general nevoi nutriționale speciale: mai puțină energie, dar mai multe proteine și calciu. Ei păstrează obiceiuri alimentare tradiționale, dar au tendința să consume porții mai mici, alegând supe, lactate fermentate, fructe și legume gătite ușor. Snackurile nu sunt dominante în dieta lor, dar gustările ușoare între mese devin utile pentru a preveni pierderea în greutate.
Evoluția unei mese standard: de la ciorbă și tocăniță la batoane și smoothie
Masa standard acum 30 de ani
În urmă cu trei decenii, alimentația românilor era organizată clar în trei mese principale, de obicei gătite acasă și bogate în carbohidrați și grăsimi.
Un exemplu de zi alimentară ar fi fost:
- Mic dejun: pâine cu unt și gem sau ou fiert cu telemea, plus un ceai.
- Prânz: ciorbă de legume sau carne, urmată de o tocăniță cu cartofi și pâine.
- Cină: mămăligă cu brânză și smântână sau o felie de pâine cu pate și roșii.
Mesele erau consistente, rareori se ciugulea între ele, iar gustările erau limitate la fructe de sezon.
Masa standard azi
Astăzi, structura meselor s-a schimbat radical, mai ales în rândul populației urbane. Ritmul alert al vieții și diversitatea opțiunilor alimentare conduc la un alt model:
- Mic dejun: o cafea și un smoothie la drum spre muncă sau un baton proteic.
- Gustare: un iaurt grecesc, migdale sau o banană.
- Prânz: o salată cu ton sau un bol de quinoa cu legume, comandate online.
- Gustare după-amiază: o băutură vegetală și câteva sticksuri de legume.
- Cină: o supă cremă sau o omletă ușoară.
